De 35 de ori femeie

Înainte să dai colțul către Piața Unirii, pe laterala Muzeului de Artă din Timișoara, dacă e după-amiază și un pic de liniște, o să auzi duduind niște bătăi de inimă. Sunt ale fetiței din burta unei femei care cu ani în urmă și-a pierdut tatăl. O legătură de sânge, transmisă din generații, pe care artista Alina Cioară o transpune în artă dar și militând pentru donațiile de sânge. Inima fluorescentă din geam, parte din proiectul ei There will be blood, este prima lucrare din expoziția Woman, all too woman și singura din afara muzeului, menită să ne amintească cât de fragili suntem, mai ales atunci când nu știm să ne gândim și la alții. 

11/35 ARTISTE 

Un perete din cărămidă traversat de un lettering fluorescent roșu, There will be blood/art, înseamnă că ne reîntâlnim cu o lucrare din proiectul Alinei și la subsolul muzeului. Acolo începe expoziția, care se întinde pe pe trei etaje, gândite ca stagii de prezență, de la inconștient și ludic la intimitate/corp, până la o afirmare a sinelui în raport cu alții. Nu știam decât foarte puține nume din cele 35, cel mai sonor dintre ele fiind bineînțeles Marina Abramović - prezentă cu instalația Balkan Baroque, premiată cu Leul de Aur la Bienala de la Veneția în anul 1997 - dar am plecat de acolo cu mai multe nume de artiste cu convingeri politice și sociale pe care le redau în forme artistice diferite.

Andreea Medar a creat un discoball din ace de metal și oglinzi hexagonale, prin care prinzi crâmpeie din tine în timp ce întrezărești un foetus din ceară prins în mijlocul lor

Liliana Mercioiu Popa a luat o serie de obiecte de uz casnic pe care le-a îmbrăcat cu totul în scotch negru, creând o cameră de jucării în aparență inofensive; din aceeași zonă Jelena Micić a învăluit feeric o cameră într-un voal făcut din rafie și plase de cartofi. 

Silvia Moldovan este activistă pentru mediu, iar în timpul liber salvează păsări: a improvizat un spital într-o hală abandonată, unde a vindecat aproape 1000 de înaripate; are expuse două tablouri superb texturate și eerie, intitulate Trup cu pești. 

Simona Nuțiu Gradoux, fiică de artist, mutată în Franța, are două lucrări în care reflectă asupra migrației și plasează omul, incomplet (un nas), printre păsările și insectele care își schimbă tot timpul teritoriul. 

Victoria Zidaru are o serie de lucrări sub titlul Suflu vegetal, de la vreascuri prinse într-un șervet pe care scrie Iartă-mă, la cozi imense de Rapunzel, din plante și ierburi împletite care se revarsă de pe marginea ferestrelor din hol, ating pământul și umplu aerul din muzeu de miros de câmp.  

bonusuri:
Lucrarea grafică și violentă a Simonei Vilău, despre care o fetiță de 6 ani ar fi zis, la vernisaj „Uite, mama, omul ăla a crezut că femeia e o floare și de aia a tăiat-o”.

Nudurile care plutesc în spațiu ale Joséphei Blanchet. 

Ceramica extrem de migăloasă a lui Carmen Nicolau, cea mai tânără artistă din expoziție, care reprezintă pisici care iau masa. 

Scoica/vulvă din marmură masivă a Ana Mariei Negară, unul dintre cele mai frumoase obiecte pe care le-am văzut în ultima vreme. 

CONCEPT

Titlul expoziției îl parafrazează pe Nietzsche (human, all too human) și caută un răspuns la întrebarea pe care și-a pus-o și istorica de artă Linda Nochlin: Why Have There Been No Great Women Artists? „Femeia artist nu este altceva decât un artist în plenitutidinea semnificației cuvântului (an artist, cum obișnuia Marcel Duchamp să își spună), chiar dacă de-a lungul timpului acest statut i-a fost refuzat. Astăzi se încearcă recuperarea unor artiste prolifice care nu au primit recunoașterea cuvenită atunci când erau în viață, iar expoziția, al cărei concept l-am elaborat în urmă cu un an, este ea însăși un mic univers artistic care caută să pună în lumină creația importantă a unora dintre cele mai importante artiste ale momentului.”, spune comisarul expoziției, Mirela Vlăduți.

Mirela a lucrat 12 ani în presă, iar acum 6 ani s-a apucat de proiecte de artă contemporană, pentru că crede în schimbarea intimă pe care o produce arta în om. A înființat META Spațiu, care nu este o galerie per se, pentru că se poate desfășura într-un muzeu, o hală dezafectată, un colț de natură, o stradă, un atelier sau un spațiu personal: ideea este ca expunerea lucrărilor artiștilor să fie cât mai aproape de intenția obiectului. Un proiect pe care îl desfășoară de 3 ani este BaroqueIIUrban, în colaborare cu Muzeul de Artă al Timișoarei, proiect care își propune să aducă împreună moștenirea barocă a Timișoarei și postmodernismul, într-un dialog actual în fața publicului.

Pentru expoziție, Mirela a colaborat cu Andreea Foanene, muzeografă la Muzeul de Artă din Timișoara, care a venit cu o listă de propuneri în plus de cele pe care Mirela le avea deja în vedere. Ideea lor a fost să găsească artiste cu preocupări diferite dar și de vârste diferite, într-un span generațional care se întinde pe ultimele șapte decenii.

5 nume de artiste române contemporane de urmărit (cele din expoziție se exclud) de la Mirela: Alexandra Pirici, Ana Lupaș, Anca Benera, Marilena Oprescu, Ana Kun.

EPILOG 

În cadrul expoziției sunt prezente 35 de artiste, din România, Serbia, Ungaria, Austria și Franța: Marina Abramović, Aura Bălănescu, Josѐpha Blanchet, Elena Bobi Dumitrescu, Alina Cioară, Andra Ciocoiu, Dana Constantin, Suzana Fântânariu, Andreea Hereșanu, Emilia Jagica, Aurora Kiraly, Adriana Lucaciu, Andreea Medar, Liliana Mercioiu Popa, Jelena Micic, Doina Mihăilescu, Silvia Moldovan, Ada Muntean, Ana Maria Negara, Simona Nuţiu Gradoux, Carmen Nicolau, Marilena Preda Sânc, Florica Prevenda, Kristina Rațiu Demuth, Axenia Roşca, Eva Maria Schartmüller, Diana Serghiuţă, Alina Ondine Slimovschi, Linda Saskia Menczel, Oana Stoian, Nada Stojici, Minodora Tulcan, Agnes Varnai, Simona Vilău, Victoria Zidaru.

Directorul muzeului ne-a spus, înainte să intrăm, că aceasta nu este o expoziție feministă. Mi-am permis să zâmbesc la ieșire. Ba este.

***
Expoziția Woman, all too woman mai poate fi vizitată la Muzeul de Artă Timișoara până pe 15 octombrie. Expoziția face parte din circuitul de evenimente Timișoara capitală europeană 2021.