Gianina Cărbunariu şi fantomele trecutului recent

Piesa e construită pornind de la întrebarea: Cât de prezent e trecutul recent? Cei X mm reprezintă 10 pagini din dosarul de securitate al scriitorului Dorin Tudoran, iar scenariul este stenograma unei discuții care a avut loc la Comitetul Municipal de Partid București. Deși fac parte dintr-o epocă trecută, problemele care apar în acest text sunt mereu actuale: lipsa de solidaritate, duplicitatea, frica în fața puterii, pasivitatea. Publicul este invitat să ia decizii în desfășurarea spectacolului, iar textul este reluat până când spectatorul își asumă un punct de vedere. Pentru a evidenția ideea de mecanism social, regizoarea folosește mecanisme teatrale de distanțare: actorii extrag bilețele cu rolurile pe care le vor juca și, în momente aleatorii, fac schimb de roluri între ei. Lipsa de precizie a dosarului Securității este speculată prin multele interpretări pe care le oferă acelorași fraze.

X mm din Y km ne face să medităm la toate relicvele comuniste care încă ne domină viața: de la aroganța puterii și lipsa de solidaritate până la posibilitatea că telefoanele sunt ascultate și că există dosare de urmărire. Astfel, regizoarea sugerează că totalitarismul nu trebuie să bazeze neapărat pe o ideologie, ci poate să fie și un produs al inerției.

Este considerată un enfant terrible al dramaturgiei contemporane românești. A absolvit literele, regie de teatru și un masterat în scriere dramatică. Este membru fondator al grupului dramAcum și a avut rezidențe de dramaturgie în Wiesbaden, Londra, Valence. Apreciată, tradusă și montată la nivel european, spectacolele ei nu se adresează publicului avizat, ci caută să creeze o întâlnire reală, vie cu spectatorii. De altfel, discuțiile după spectacol sunt o componentă foarte importantă a acestui concept. Gianina nu își finalizează scenariul înainte de repetiții, astfel încât actorii participă la interviurile care o ajută să cerceteze diferitele perspective ale problemei sociale abordate. Dar echipa nu caută să patenteze un adevăr, nu oferă verdicte, ci pune accent pe detaliile umane și pe relațiile cu cei din jur.

În prezent, se mai joacă piesa 20/20 a regizoarei, la Studioul Yorick din Târgu-Mureș. 20/20 (simbol pentru acuitatea vizuală perfectă în oftalmologie) pune în discuție conflictele româno-maghiare și confruntările interetnice din martie ’90 de la Târgu-Mureș, la 20 de ani de la eveniment. Echipa româno-maghiară a pornit de la amintirile a peste cincizeci de intervievați, ale căror mărturii contradictorii ne dovedesc lipsa unui punct de vedere general valabil. Nici o părere nu este creditată în defavoarea alteia, și spectacolul lasă publicul față în față cu propriile lor prejudecăți, însă, adresându-le, distrug tabuul. 

Prin umor, prin înfățișarea unor situații teatrale amuzante, prin expresii de naționalism violent și prin evidente dovezi de lipsă de comunicare, piesa jonglează cu percepția noastră asupra situației, obligându-ne să privim din toate punctele de vedere. Un spectacol care, deși atacă niște teme foarte dure, reușește prin umor și subtilitate să dărâme preconcepțiile pe care le avem, dar încercăm să le ignorăm.