Ideo Ideis: Din secretele trainerilor de la Atelierul de teatru tânăr

Sunt traineri la Atelierul de teatru tânăr la Ideo Ideis. Ceea ce înseamnă că se trezesc în fiecare dimineață devreme, pentru că timp de 4 zile au de ținut în priză o droaie de liceeni și de amatori, de la ora 10 până la 13:30. Asta după ce stau și noaptea până târziu să se joace cu participanții în noul lounge de la cămin. 

Care e trucul tău ca trainer?

Iulia Samson: Mă cred de vârsta lor.

Corina Moise: Există numeroase strategii prin care să te faci înțeles, respectat și poate chiar iubit. În ceea ce mă privește, îmi doresc să fiu una de-a lor, să creez o atmosferă în care să vrea și să poată să se deschidă, să fie egali și, nu în ultimul rând, liberi la creativitate.

Bobi Pricop : N-am truc, am trac.

Sabina Brândușe: Fac tot ce pot pentru a-i ajuta să se cunoască mai bine, personal, dar și ca trupă. Să fie atenți și generoși cu ceilalți, să nu arate cu degetul sau să ia în nume de râs ce fac ceilalți - pentru că de fiecare dată altcineva ajunge în această postură, deci va veni rândul fiecăruia. Să COMUNICE, să încerce - nu să se mulțumească să privească și să înțeleagă că nu există termenul „greșit/greșeală” în artă.

Alin State: Încălzirea de dimineață, pe zâmbet și căscat copios.

Care e exercițiul cu care ai avut cel mai mare succes la copii?

Alin State: Împinsul peretelui la încălzirea de dimineață și spălatul podelei înainte de atelier.

Ana Covalciuc : Ce m-a entuziasmat pe mine cel mai mult ca efecte și dezvăluiri e un exercițiu psihologic prin care fiecare descoperă cum se raportează la lume, la ceilalți și la el însuși. Cred că e bine întotdeauna să mai afli ceva despre tine, mai ales la vârsta adolescenței. Îi văd cum se deschid, înfloresc și ce efecte minunate are asta asupra grupului.

Corina Moise: Am făcut un fel de Secret Santa, iar la ultima întâlnire și-au făcut cadouri între ei. Suma în care trebuia să se încadreze fiecare a fost de 2 lei. A fost emoționant ca acele mici daruri au fost, în mare parte, făcute de mâna lor și nu cumpărate.

Mihai Prejban : Cred că mai important este contextul în care faci un exercițiu. Dacă sunt motivați îți joacă hep sau darli da sau orice exercițiu relativ simplu în fața căminului cu orele. Îmi plac exercițiile de grup în care trebuie să atingă un scop extrem de migălos.

Alexandra Fasolă: Nu a fost organizat de mine, ci de o întreagă echipă: bătaia cu apă din curtea școlii - la care a participat tot căminul. Improvizație liberă. Entuziasm uriaș.

Ce poreclă ți-au pus copiii?

Adrian Nicolae : Copiii nu îndrăznesc să îmi dea porecle. În orice caz, niciun copil care mi-a dat o poreclă nu a trăit să spună povestea.

Ana Covalciuc : La mine n-a ajuns. M-a trecut o trupă „mother” pe Facebook, dar nu cred că se pune, e mai degrabă un statut.

Corina Moise: Nu am avut poreclă. Mă rog, în afară de clasicul „Coco” de la joculețul „coco-mimi”.

Iulia Samson : Prima oară când am fost trainer mi s-a spus TIRANA dar nu mai e de actualitate.

Mihai Prejban: Nu știu să am, mi se spune MIȚĂ de la prima ediție și așa a rămas.

Sabina Brândușe : Nu a ajuns la urechile mele niciuna, însă, după prima zi de ateliere, dacă rătăcești pe lângă ușa sălii din care se pregătesc să iasă, cu siguranță vei auzi că sunt rea, dură. Asta până a 2-a zi, când le trece sperietura.

Alexandra Fasola : Daca a existat eu nu m-am bucurat de ea; dar cred că plecat de la latinescul faseolus.

Alin State: Aceeași pe care o am de când mă cunoașteți: Puiu

În pozele de la atelierele de teatru copiii râd tot timpul. Chiar se râde atâta la un atelier?

Sorina Ștefănescu : Da, cred că toți trainerii ne propunem ca atelierele să le facă plăcere și să simtă bucuria de a împărți o energie creatoare cu cei din jur. Nimeni nu vrea să vadă copii încrâncenați și setați doar pe ideea de a câștiga.

Adrian Nicolae : Da.

Ana Covalciuc : Doar dacă nu se bea prea mult cu o seară înainte.

Bobi Pricop : Nici plânsul nu e exclus.

Corina Moise : Cred că motivul este că ei vin la aceste ateliere și la Ideo Ideis în general pentru că își doresc asta cu tot sufletul. Tot ce se întâmplă la acest eveniment e pentru ei: trainerii, spectacolele invitate, juriul, organizatorii ș.a.m.d. Cred că asta îi face să se simtă extrem de importanți, le dă curaj și încredere. Cum să nu fii cu zâmbetul pe buze toată ziua bună ziua?

Sabina Brândușe : La ateliere se râde, se plânge, se dezumflă, se entuziasmează, se trece prin toate stările posibile. Dacă în prima zi sunt ușor reticenți, reținuți sau neîncrezători, în cea de-a patra, și ultima, nu vor să mai plece.

Un monolog de teatru pe care-l recomanzi unui puștan care vrea să facă teatru.

Adrian Nicolae : De veghe în lanul de secară - J. D. Salinger

Ana Covalciuc : Orice, numai sincer să fie. Cât de sincer poți tu la vârsta asta. Sincer și simpli. Pentru complicat aveți tot timpul.

Iulia Samson : Din Norway.Today și pentru ea și pentru el.

Mihai Prejban: I-aș recomanda să vizioneze filmografia lui O'Toole ca să înțeleagă ce înseamnă o tiradă și după cred că se va descurca și fără recomandări. 

Sorina Ștefănescu : Le recomand Romanul adolescentului miop de Mircea Eliade. Găsesc acolo destule monoloage.
Alexandra Fasola : Orice monolog care, la prima citire, le face pielea de gaină.


Fotografii de Adi Bulboacă. 

******************************************
Acest interviu a fost publicat în primul număr al gazetei Colaj, realizată de echipa revistei SUB25 la Ideo Ideis, Festivalul de Teatru Tânăr de la Alexandria.