Interior 10

Corpuri dezbrăcate prelingându-se printre mobile sau aproape confundându-se cu ele. O femeie care apasă covorul cu picioare care ar putea la fel de bine să treacă prin el. O deschidere de uși interioare, la adăpostul oferit de ușa închisă a casei. Lucrările Celinei Cordoș au ceva din intensitatea ființei într-o zi caniculară de vară, dar se potrivesc perfect și între pereții izolării noastre din ultimele luni.

Celina e născută în 1994 și e, în prezent, doctorandă în Arte Vizuale la Universitatea de Artă și Design din Cluj. Carantina în care ne-a băgat pandemia de COVID-19 a prins-o în Bari, la un internship menit să-i completeze cercetarea. 10 cuvinte în loc de întrebări:

Intimitate

Intimitatea poate fi văzută ca un spațiu special al vieții noastre în care fiecare dintre noi rămâne propriu și nealterat. E ca un loc în care tot ce facem depinde de noi și rămâne pentru noi. Aflându-ne în acest spațiu, nu putem fi atinși de privirea sau de gândurile altcuiva, nu suntem încorporați într-o categorie. Avem libertatea și mobilitatea de exploata încăperile sufletului nostru.

Căutare

Consider că impulsul creativ provine în oarecare măsură din dorința de comunicare, iar dorința de comunicare este cea care dă naștere actului creativ. Odată cu nevoia de exprimare a gândurilor se creează un joc perpetuu în care creativitatea dirijată de imaginație formează o punte de comunicare între interioritate și spațiul exterior.

Carantină

Odată cu această carantină, s-a impus o limitare a interacțiunii noastre cu persoanele din jur, care în același timp ne oferă oportunitatea de a reflecta spre interior, de a avea un dialog cu noi înșine, ca o provocare a acceptării propriei persoane într-un spațiu restricționat.

Nu pot să spun că aduce ceva cu adevărat nou în lucrările mele. Încă de la început, interesul meu era clar focusat pe ideea de interior, intimitate și trăiri puternice manifestate în sinele nostru, toate acestea fiind proiectate în lucrări ca o stare, o atmosferă încorporată.

Femeie

Nu fac diferențieri legate de gen. Trăirile intense, emoțiile și sensibilitatea nu aparțin doar unuia dintre sexe, nu constituie un definitoriu și nici o barieră. Eu sunt interesată de latura umană, în complexitatea sa, nu de genul care o înglobează. Într-adevăr, în lucrările mele apar în mare parte personaje feminine, dar asta ține de faptul că am reușit să creez o legătură cu modelele. Apropierea și empatia pe care le-am dezvoltat prin comunicarea cu ele au fost benefice în surprinderea diferitelor momente intime și naturale, pe care mai apoi le-am transpus pe pânză.

Self-love

Într-un spațiu bine conturat, nudul se plasează în lucrările mele ca un element-simbol al acceptării de sine, în ciuda pendulării acestuia între pierdere și regăsire a formei sale finale. Acest duo reprezintă pentru mine o reflectare asupra conceptului de self-love.

Cameră

Camera din lucrările mele are dublă semnificație – atât spațiu interior fizic, un ansamblu de obiecte personale pentru uzul zilnic, cât și spațiu metaforic referitor la camerele sufletului nostru, loc în care ne petrecem fiecare clipă a vieții.

Ultima serie de lucrări, încă în desfășurare, surprinde diferite personaje aflate în dormitor, unele chiar în pat, într-o atmosferă onirică, și amintește că acest spațiu poate fi văzut ca experienţă cu posibilităţile nenumărate de construcţie şi reconstrucţie, dar în care mereu se va reflecta imaginea noastră.

Expunere/Expoziție

Arta trebuie să fie conectată cu privitorul și viceversa. Expunerea joacă un rol foarte important în această relație, motiv pentru care invit privitorul să se apropie de lucrări. Îi ofer elemente recognoscibile, pe care le poate recontextualiza, asociindu-le cu amintiri ale unor evenimente trăite și rătăcite undeva în memorie. Urmăresc o conectare prin intermediul expozițiilor și al expunerii lucrărilor în diferite medii, atât într-un mediu tradițional cât și într-un mediu online.

Devenire

Există o tensiune pe care o cauți? Această întrebare ne îndreaptă spre scânteia care ne ghidează către schimbarea percepției și face posibilă descoperirea unui traseu către transformare. Atâta timp cât ne putem pune în poziția unui explorator dornic să înfrunte necunoscutul și să accepte schimbarea, drumul de tranziție ne este deschis.

Corp

Asumându-mi rolul unui voyeur, observ corpul și mă folosesc de acesta ca de o formă de exprimare a conținutului interior. Corpul joacă un rol important în lucrările mele, e personajul principal în jurul căruia se construiește o poveste și care dă tonul atmosferei fiecărei compoziții în parte.

Obicei prost

Recunosc faptul că, uneori, am o predispoziție spre un anumit tip de perseverență în urmărirea imaginii pe care o am în minte. Această perseverență ajunge să devină distructivă, fără să realizez în momentul respectiv. O stare de euforie, care mă împinge să continui, cu toate că mai mult distrug decât să creez, dar mă ajută să conștientizez, din nou și din nou, că avem nevoie să ne dam un pas înapoi pentru a vedea mai clar ce avem în fața noastră, înainte să ne pară rău că nu ne-am oprit la timp.