Cu Ana Teodorescu am făcut liceul împreună - Gheorghe Lazăr din București. Voia să se facă architect, iar faptul că era mai mereu îmbrăcată în tricouri mișto de la Zara și Mango pe care le-ar putea purta și 15 ani mai târziu cu aceeași ușurință neafectată o făceau să pară, la vremea aceea, complet distinctă de noi ceilalți, cărora încă ne alegeau părinții hainele din magazinul Obor. Pe Irina Constantin am cunoscut-o prin 2012, când inventase cu Alexandra Abraham și Cristiana Pițu o serie de tricouri lejere, lălâi și reciclabile, numite Subset. Cu Ana am petrecut o săptămână pe nisip la Sulina în același an, îmbrăcată constant în tricoul minune, timp în care Irina devenea jumătate din Imaculatura și producea veșminte kinky împreună cu Anca Adina Cojocaru.
Cum Bucureștiul e un sat supus legii universale de six degrees of separation, Ana și Irina s-au întâlnit și ele, în cele din urmă, printr-o cunoștință comună, în Energiea, prin 2013. La vremea aia Ana începuse pregătirile de nuntă, iar Irina era hai-hui prin oraș. După doi ani de petrecut și-au zis că sunt prea talentate să nu lucreze împreună. moft exista deja în mintea Anei, iar Irina a rezonat cu ideea în jurul căreia au conturat brandul. În funcție de nevoile sociale și culturale pe care și le-au propus, s-au lansat de-a lungul timpului în inițiative diverse, de la design cu caracter sustenabil, la design de amorul artei. Pentru că le place lupta de a găsi cele mai bune soluții din punct de vedere practic și estetic, au acceptat provocarea de a găsi producători și furnizori doar pe piața internă, „dar și când îi gasim…nu le mai dăm drumul! Insistăm în direcția că design-ul nu este pretențios, ci o pretenție. Dacă vrei, putem spune că este un moft necesar pentru a trăi frumos.”
Cea mai nouă invenție a fetelor este Ireverent, o colecție de pahare obraznice din ceramică prin care lansează și întrebarea existențială Ne putem umple golurile emoționale cu obiecte?
Paharul Ireverent e o treabă delicată și un obiect de design aparte, pe care îl înțelegi cel mai bine aducându-l acasă și minunându-te în fața lui cel puțin jumătate de ceas. În primul rând, are o gaură prin care lichidul se va scurge, cel mai probabil pe tine, oricum ai încerca să torni sau să bei. Dacă ai avut totuși o zi proastă, ca mine atunci când l-am primit, ceaiul de sunătoare încă face minuni pentru creier, somn și limpezirea gândurilor, iar acele câteva picături care vor curge pe cămașa mototolită după multe drumuri în oraș nu sunt chiar atât de rele, mai ales în plină vară. În principiu, toată lumea care a trecut prin apartament a încercat să găsească o funcționalitate paharului, și așa a aflat prietena mea V. că nu e bun doar la băut, la mâncat înghețată, la ținut la loc de cinste pe masă și la selfiuri cu tricouri ude, ci că în acea scobitură îi încape perfect și un sfârc. Câte case, atâtea obiceiuri. Paharele au fost produse cu sprijinul artizanilor ceramiști locali și expuse la Romanian Design Week în 2016.
Celălalt proiect expus la RDW cu care Ana și Irina și-au ocupat vara lui 2015 este NUOI, seria1, o familie de 6 scaune cu linii art deco produse in anii ‘70, la combinatul de lemn din Pipera. moft și-a propus reanimarea celor 6 obiecte și scoaterea din contextul lor obisnuit, decorul tip al sufrageriei comuniste de bloc. Scopul proiectului este prelungirea vieții și aducerea în actualitate pentru consumatorul de design de azi a unui tip de obiect existent în memoria colectiva dar cu reputație incertă.
Sunteți un brand tânăr. Care este filosofia voastră și care este mesajul pe care vreți să îl transmiteți?
Suntem o inițiativă de design ce promovează atitudini și opinii relaxate despre interior, arhitectură și obiect, propunând un produs de uz comun fie el serviciu sau lucru cu nuanțe și înțeles. Concomitent avem un nou concept de design în lucru. Îți spunem doar numele: MOD. În august vom semna conceptul și design-ul de spațiu pentru Emotion In Motion, expoziția de fotografie a Romanian Polaroid Photographers, pe care o cunoști. Pe lângă, lucrăm la proiecte de amenajare și dezvoltăm un shop online de lifestyle. Avem treabă o grămadă!
Care este cel mai mare moft personal pe care vi-l amintiți?
O luăm școlărește: cel mai mare moft personal este acela de a lucra la un proiect personal de design fără a ne gândi la întoarcerea investiției sau cât și dacă va fi apreciat de cineva ci doar la realizarea lui fix așa cum ne dorim.
Ce referințe vă ghidează și vă inspiră din mediul de design/arhitectura/imagine?
Ana: Arhitectul portughez Alvaro Siza Vieira pentru subtilitatea cu care își transpune ideile în proiectare și arhitectul Glenn Murcutt pentru autenticitatea și caracterul local al proiectelor sale, prin care a reușit să propună o arhitectură contemporană tipică și recognoscibilă pentru Australia.
Irina: De ceva timp mă bântuie viziunea artistului Marius Bercea asupra lumii. Îmi transmite sentimente pe care le pot înțelege și mă intrigă jocurile lui cromatice.
Dacă v-aș da un aparat de fotografiat cu ultima hârtie de Polaroid din lume, ce ați vrea să surprindeți pe ea?
Suntem narcisiste, așa că pe noi două.
***
www.moftplus.com
Clip de prezentare (include tricouri ude).
Mofturi, ireverenţe şi tricouri ude
Obrăzniciile a două fete pasionate de design.
moft - Irreverent
Cuvinte cheie:
imaculatura ana teodorescu liceul lazar irina constantin alexandra abraham cristiana pitu kinky anca adina cojocaru moft polaroid kube musette ireverent romanian design week nuoi pipera bloc comunist sufragerie romanian polaroid photographers alvaro siza vieira glenn murcutt marius bercea australia narcisism profil arhitectura