Profil de artist: Alex Petcu

Aud foarte des propoziția „Vreau și eu să mă tatuez, dar nu știu sigur ce să-mi fac.” E perfect în regulă dacă încă n-ai descoperit elementul-cheie care să facă parte din corpul tău pentru totdeauna, doar că foarte mulți o zic în așteptarea unei revelații, iar revelația aia nu vine întotdeauna. În rarele momente când ea apare, îți dai seama de fapt că nu e pe atât de originală pe cât ți-ai fi dorit.

Foarte mulți așteaptă să vadă poza aia pe net, fie schiță, fie tatuaj, pe care deja și-o imaginează desenată permanent pe propria piele. Doar că ea deja există altundeva, probabil nu într-o singură formă. Atunci, cu revelația în mână - pe foaie, stick sau telefon -, se duce omul la tatuator și-i spune: Vreau asta.

„Unii văd tatuatorii ca pe niște instrumente cu care ei pot ajunge mai cool sau mai aproape de Rihanna.” îmi spune Alex în timp ce desenează. „E strâns legat de nivelul de învățământ și cu felul de a fi și cu modul în care apreciază oamenii lucrurile. Citez: Eu am venit setat cu imaginea asta. Eu mi-o vreau pe asta! Chiar dacă noi încercăm să-i explicăm că nu credem că o să arate bine, că nu credem c-o să fie o lucrare bună, oamenii vin fixați pe acel ceva și asta rămâne. Oamenii vin fixați pe gândurile lor de-acasă.”

Dar gândurile alea nu iau în calcul de cele mai multe ori originalitatea unei lucrări, talentul și stilul tatuatorului la care apelează și anatomia corpului uman. La un tatuator cu experiență e suficient să vii cu o idee. Vrei să-ți desenezi o mandala pentru că simbolizează toate schimbările prin care ai trecut de-a lungul vieții? Ține-o pentru tine. Dacă există ceva în viața asta la care ai dreptul să refuzi o explicație, asta-i clar una din ele. Atunci când nu mai cauți revelația, începi să găsești referințe și îți dai seama că la tatuator vii cu încredere mai degrabă decât cu poze.

„E foarte important asta, astfel încât să nu te simți ca un copiator sau ca un instrument, ci ca să te simți ca un om care are un cuvânt de spus, care poate să modifice cum crede el de cuviință.” Explică Alex cu albumul de anatomie lângă el.

Pe Alex Petcu l-am cunoscut acum vreo cinci ani, când am intrat în salonul la care lucra împreună cu o colegă de la facultate. Începusem amândouă un proiect personal despre tatuatorii din București, iar Alex a acceptat să discute cu noi. De abia acum doi ani am reluat legătura în momentul în care mi-am dat seama că am nevoie urgentă de un tatuaj (sau mai multe). Am rezonat ușor și repede, așa cum cred că trebuie să o faci cu o persoană care va înfinge mii de ace în pielea ta.

De cât timp tatuezi?

„Cred că am făcut 14 ani de când fac asta. Am tatuat acasă. Desenam de foarte mic și am fost împins de către prietenii fratelui meu care tatuau. Mi-au spus că și eu aș putea face asta și m-am apucat să învăț. Aparatele ni le făceam noi, iar tușurile erau de la facultate, Rotring. Eram în liceu atunci, dar la facultate, la Ion Mincu, mi-am dat seama de fapt de unde proveneau tușurile.”

Care a fost primul tatuaj pe care l-ai făcut?

„Primul tatuaj pe care l-am făcut a fost o mască aztecă color pe un prieten foarte drag. A ieșit bine, dar sângera excesiv de tare. Nu știam să-mi setez aparatul și era mai mult carne tocată. Dar trebuia să învățăm cumva, așa că-s foarte recunoscător. Am început din prima pe piele, dar apoi am tatuat pe șorici și pe mine. E cel mai bine să te tatuezi pe tine. E incomparabil. Dacă vrei să înveți, do it yourself.”

Și cum ai ajuns să faci din asta o carieră?

„Îi spunem carieră? De fapt, da, bănuiesc că 14 ani înseamnă carieră. Am lucrat în timpul facultății ca urbanist și atunci mai și tatuam. A fost o perioadă grea, dar atunci când am terminat cu licența și cu examenele, am zis să iau o pauză că eram confuz. Am stat acasă patru ani, timp în care am făcut numai asta: am tatuat și am desenat. A fost foarte tare. Mi-a plăcut și am hotărât să fac din asta... un mod de viață.”

Care-i stilul tău preferat?

„Am fost în căutare mult timp. Neavând îndrumare artistică, am încercat să experimentez cât am putut de mult și am încercat mai multe stiluri de desen, de tatuat și, oarecum n-aș putea spune că am un stil anume. Că mie-mi place să desenez realistic sau alb-negru sau, mai degrabă, da, tradițional? Sigur. Îmi place să nu mă plictisesc când desenez și să învăț de fiecare dată câte ceva. Aș vrea să nu ajung să mă plictisesc de o chestie care-mi place foarte mult și pentru asta fac cât de multe lucruri pot. Iar eu acum mă folosesc de ce am învățat să observ în realitate cu ceea ce încerc eu să fac acasă atunci când pictez în acrilic. Așa am ajuns să urmăresc tema ca în realism, dar să desenez și să tatuez ca și cum aș picta.”

Totuși nu-i o pânză obișnuită. Ți-a fost greu să-ți formezi stilul pictural pe piele?

„A fost greu, da. A durat până am început să nu mai fac diferența între a desena și a tatua, dar atunci când s-a întâmplat, mi s-a părut atât de firesc pentru că nu e o diferență atât de mare la urma urmei. Este doar o chestie de încredere. Când ți se întâmplă, îți dai seama că de fapt poți să faci orice și că depinde doar cât de multă muncă investești în asta. Trebuie să ajungi să o simți. La mine a venit prin foarte mult exercițiu.”

Și acum ce-ai vrea să faci nou?

„Acum vreau să trec de la a folosi referințe comune la a-mi face propriile referințe, dar asta înseamnă puțin mai mult timp decât am acum. Și aș încerca să mă întorc la a face fotografie și modelaj sau mici instalații. Plănuiesc să-mi plantez diverse plante prin grădină în colecția mea de cranii și să le fac poze din care cred că ar putea ieși niște tablouri, desene, tatuaje interesante.”

Tu faci și guest spotting pe la saloane din străinătate, nu? Acolo cum e?

„Sunt mai reticent cu saloanele străine pentru că ei par mai mult puși pe făcut bani decât artă. Acolo sunt street shop-uri. Intră oamenii de pe stradă și îți cer lucruri mici. Proiectele mari sunt super rare. Aici am observat că îmi vin mai mulți oameni care știu ce vor, care știu cum lucrez și au încredere.”

Cum arată salonul ideal pentru tine?

„Atelierul ideal, cum îmi place mie să îi spun, e format din niște oameni care își doresc să evolueze tot timpul în desen și care comunică între ei și care creează o atmosferă creativă. Într-un astfel de loc îmi doresc să ajung mai degrabă decât într-un loc care caută să facă bani. Căutăm...”

Clientul ideal cum e?

„Clientul ideal vrea să se tatueze, știe de ce vrea să se tatueze, știe ce lucrez eu, își știe tema și cam atât. Cu genul ăsta de oameni îmi place mie să lucrez – oameni care au timp, cu care pot colabora, vorbi și desena.”

Și care-s lucrurile care te inspiră?

„Sunt atras de natură, iar în tatuaj mă inspiră omul cu care lucrez și tot ce se întâmplă în jurul nostru, de la muzica pe care o ascultăm până la prostiile pe care le vorbim. Pentru că tatuajul e o colaborare, omul cu care lucrez mi se pare cea mai mare inspirație. De acolo și vorba: Fiecare își primește tatuajul pe care îl merită.”

Foarte multe persoane care își doresc un tatua nu au acces așa ușor la ce se întâmplă în spatele cortinei într-un salon. Asta se întâmplă: se discută și se creează într-un sistem de colaborare - sau cel puțin așa e ideal. Despre tatuaje, desen, artă și natură îi puteți scrie oricând lui Alex Petcu. Îl găsiți la Black Ink Studio, iar între 9 și 11 octombrie, la International Tattoo Convention.