Tristan printre simboluri

Spune-mi ce faci acum, ce studiezi.
Pentru moment nu studiez nimic, am studiat Arte Plastice din clasa a cincea până în liceu la Tonitza și pe urmă Grafică la Unarte. Încerc să mă implic mai mult în scena artistică locală. Recent am expus la Platforma în cadrul workshopului Ceilalți noi inițiat de Veda Popovici și am avut și o lucrare video la Salonul Video. În paralel încerc să lucrez și să am parte de cât mai multe proiecte de design ca freelancer. 

Despre ce era lucrarea video?
Tema propusă de Daniela Călina era cea a Ritualului, iar lucrarea mea video se intitulează „Lăut/Lăutul”, semnificând spălarea pe cap cu apă caldă. Am considerat că gestul de spălare pe cap, cât și fiecare aspect al procesului de igenizare are un caracter foarte intim, cu potențial de ritual.

E un ritual pe care-l practic și eu. Care e diferența dintre ritual și obișnuință/necesitate? Că să mă spăl pe cap cu apă caldă e o necesitate.
Repetivitatea în sine a gestului are un potențial de a deveni un propriu ritual, desigur, e un ritual intim, un proces și o necesitate cum ai zis și tu. Eu am încercat să creez un context mistic și mai esoteric, să accentuez acest caracter ritualic. Pe video mai am o lucrare care a fost în cadrul instalației Mineralogy de anul trecut de la Experiment Hibernal. Videoul în sine nu are un impact mare, asta pentru că era mai mult gândit împreună cu restul instalației. Am vrut să aibă ceva din aspectul și caracteristicile unui screensaver de pe computer în care se petrec mici modificări foarte subtile între elementele compoziției. Mineralogia este știința care se ocupă cu studierea mineralelor, rocilor și cristalelor. De acolo am făcut o trimitere către ideea că în sinea noastră cu toții avem niște compuși de origine minerală și viața în sine are la bază aceleași elemente chimice, doar cantitatea lor diferă. Imaginea feminină din video este cea a actriței Maria Falconetti din filmul mut al lui Dreyer La passion de Jeanne d'Arc. Am ales personajul Ioanei d'Arc ca simbol și trimitere către divinitate și religie, dar și ca o metaforă: ea fiind arsă pe rug cenușa ei putea fi transformată în minerale. Există anumite procese prin care se pot crea în secolul nostru din cenușa celui decedat diverse cristale sau minerale. Mi s-a părut frumoasă ca metaforă pentru reîntoarcerea la esență. 

Zi-mi dacă ai un motiv pe care-l folosești sau dacă există o legătură între videourile tale și ilustrații.
Da, o serie din ilustrații au de-a face cu același concept pe care și videoul îl are. Am început prin a face colaje, mă jucam mai mult prin programe de editare și am realizat că este o modalitate foarte ușoară pentru mine și interesantă de a recicla diverse elemente sau imagini fie că sunt ale mele sau pur și simplu imagini banale mai mult sau mai puțin cunoscute. De multe ori nu îmi plac decât câteva detalii sau anumite lucruri dintr-o compoziție și atunci aleg să le scot din context să le includ în propria mea poveste și în propriul meu concept. Am o serie de lucrări cu cristale și minerale care explorează același teritoriu ca și videoul Mineralogy, îmi place să includ în lucrările mele și foarte multe trimiteri ce țin de un anumit context religios. Mi se pare foarte interesantă religia, mai ales ortodoxismul din punct de vedere iconografic, cât și din punct de vedere al simbolurilor utilizate, al metaforelor. De aceea de multe ori selectez mici detalii de origine religioasă și caut să le încadrez într-o iconografie proprie. 

Recent am început să utilizez și programe de modelare 3D și am început să fiu interesat și de partea asta de creație tridimensională. 

Ești un tip religios?
Sunt ateu, dar mi se par fascinante simbolurile de orice natură, și religia este una dintre cele mai bogate surse de simboluri pe care o are un artist la îndemână. Mă atrage ingeniozitatea oamenilor de a inventa perpetuu mituri și sensuri a ceea ce nu înțeleg pe deplin.

Ce fel de simboluri? Dă-mi niște exemple.
Păi de la simbolurile deja arhicunoscute ale crucii/crucifixului la simbolul și metafora vinului ca sânge al lui Isus Hristos sau pâine ca trup din trupul Mântuitorului. Pe mine mă atrage religia luată ca narațiune în imagini, cât și din punct de vedere iconografic, dar aș minți dacă aș zice că religia în sine nu mai influențează societatea în ziua de azi. În România, BOR încă deține incredibil de multă putere, de la proiectul megaloman al Catedralei Mântuirii Neamului la tot felul de mișcări de a suprima libertatea anumitor grupuri de oameni.

Vrei să rămâi în România?
Mi-ar plăcea să am posibilitatea să călătoresc mult și nu aș vrea să rămân în România. Adică e cumva țara that I love to hate sau cel puțin așa ajunge din ce în ce mai mult, dar din lipsa posibilității pentru moment de a emigra sau a-mi lua zborul de aici încă mai sunt ancorat puternic în spațiul ăsta. Da, și majoritatea prietenilor și oamenilor la care țin sunt aici.

Cum ți se pare arta în România?
Mi se pare că abia acum se dezvoltă sau că recent a început să se diversifice și să înflorească, sunt destul de mulți artiști tineri foarte interesanți și cumva spațiul de aici încă oferă tinerilor artiști o punte destul de facilă de a se afirma mai bine și mai repede poate decât într-un spațiu sau oraș mult mai mare, cu sute de mii de artiști, cum ar fi Berlin/New York. Asta e mișto cumva la România, că încă mai există un entuziasm și multe lucruri care în afară deja s-au petrecut și cumva s-au stins sau domolit la noi abia încep pe scena artistică. 

Ce te inspiră?
Mă inspiră recent sculpturile baroce și picturile bizantine și kitschul religios de orice fel, simbolismul în pictură, dar și noul val de mișcări estetice care formează așa zisă noua estetică bazată mult pe elemente preluate din cadrul digitalului. În mare, mai tot ce e neobișnuit și ușor dark are potențial de inspirație pentru mine. 

Te interesează mai mult ca oamenii să se regăsească atunci când se uită la lucrările tale sau să descopere noi sensuri și direcții?
Poate că oamenii se regăsesc mai puțin în lucrările mele și le e mai ușor să descopere noi semnificații. Mie, sincer, mi se pare mult mai interesant așa. Apreciez feedbackul de orice natură e el, dar, jucându-mă destul de mult cu diverse simboluri și înțelesurile lor, de multe ori se întâmplă să fie oameni care să citească și să găsească cu totul altă justificare sau explicație pentru ceea ce văd în fața ochilor.

Repere umane artistice?
Björk, Karin Dreijer Andersson, Thom Yorke, dar și designeri precum Alexander McQueen și artiști plastici, Chiharu Shiota, Marina Abramović, Tatiana Plakhova.

Și tineri artiști români?
Ar fi Dan Raul Pintea, Lea Rasovszky, George Anghelescu, Ștefan Ungureanu; îi cunosc, mai mult sau mai puțin, și nu știu de ce mă simt așa ciudat să-i menționez. Nu sunt tocmai artiști emergenți, dar sunt ceva mai apropiați de generația mea. Îmi plac mult și Dan Perjovschi și Roman Tolici, Alexandru Răzvan, Bogdan Rața.

Mai multe lucrări ale lui Tristan