Bucureşti, cartier, brand. By Dungi

„Cartiere de București” povestește:
 
- Bucureștiul în stil de vedere de-al’ dat’, în versiunea primenită pentru Facebook de Dungi, adică de Tea Tomescu. Povestea a început dintr-o cutie, spune ea. „Ai mei au o cutie în care și-au pus toate colecțiile de vederi, de la bunici, de la străbunici. Unele aveau și un text, cu un font din ăsta mai comunist. Când am văzut textul ăla, mi-a venit ideea: ia, de ce să nu fac eu branding de București?”

- Bucureștiul reconstruit zonă cu zonă, din informații culese de pe net, din research pe parcuri, clădiri și simboluri și din istorie în anecdote. „La Vitan, de exemplu, e o coadă de vacă, pentru că înainte era Câmpia Vitanului”. Zona Șoseaua Viilor, acum cvasi-industrială, chiar era pe vremuri o mare podgorie. În O-ul din Dristor se ascunde o șaorma stilizată. Pe Calea Moșilor se plimbă doi bătrânei. Prin Rahova mână tramvaiul 32. Balta Albă își trage numele, zice legenda, din vremea ciumei: acolo se aruncau pe-atunci morții, care se topeau în bălți albe, așa că din logoul cartierului iese o mână, zombie-style.

- Bucureștiul văzut de Tea Tomescu. „Îmi place și nu-mi place. E fifty-fifty. (...) Dar dacă mă plimb o zi prin București întotdeauna văd ceva nou.” Stă în Berceni, cel mai popular dintre Cartierele de București, dar traseul ei afectiv prin oraș începe de la casele și ceainăriile din Cotroceni, via amintiri cu prietenii petrecute pe la Universitate, Sala Palatului și în Cișmigiu.

- Bucureștiul pe bucățele care nasc pasiuni și conflicte vechi de când orașul. Pe Ghencea și Giulești s-au certat fanii de pe Facebook ai proiectului, locuitori ai celor două cartiere și ultrași de Dâmbovița, „pentru că sunt stadioane în ambele. Chiar eram curioasă ce efect o să aibă.” (Derby-ul Steaua-Rapid încă nu s-a tranșat.) Apoi, un alt fan i-a trimis propria versiune de logo pentru Apărătorii Patriei.

Dungi este:

- un alias de artist vizual care a strâns peste 4,600 de fani pe Facebook în 5 luni. Dungi, pentru că „mi s-a părut că sună foarte tare. Dungi. Simplu, se poate citi și în engleză. Dungi rămâne”.

- casă pentru Cartiere de București; loc de folosit la liber Înjurături vegetariene – un proiect de invective ilustrate pentru perioadele de post, numai cu legume și fructe; Martor ocazional al lui Unicorn; punct de plecare pentru un alt proiect de-al Teei, Branding Bucharest, unde se vor depozita istorii și imagini din Bucureștiul altor decenii, care nu și-ar fi găsit locul pe Dungi.

- parte din Plaiurile, o colecție de lucrări grafice care redefinesc România oraș cu oraș, munte cu munte, și al cărei curator e Vlad „Cutărică” Mihai. Întâmplător, cele două proiecte s-au născut aproape în același timp și apoi s-au întâlnit la intersecția temei de re-branding neaoș, făcut în stil grass roots.

- minimalist-retro. „N-ar trebui să condamnăm trecutul. Ar trebui să-l exploatăm mai mult, să citim mai mult despre trecut, să știm ce-a fost. Nu tot ce-a fost înainte a fost urât. (...) Țara noastră e complicată. N-avem un simbol care să ne reprezinte – sunt o grămadă de chestii”.

Tea Tomescu are:

- 22 de ani și multă treabă. Are un job de project manager și graphic designer la IQAds; un blog; un proiect de bandă desenată; o tonă de pasiune și pasiuni: ilustrație, branding, design de logo, animație, kinetic typography și montaj A/V.

- mult mai puțin timp pentru Masterul de Producție Multimedia și Audio-Video de la Jurnalism, de când s-a apucat de Cartiere de București în noiembrie. Asta n-o împiedică, totuși, să se țină de pasiunea pentru fotografie căpătată la 15-16 ani – de vizionat pe Tea Photography.

- un Google Doc în care colecționează constant inspirație: KoiKoiKoi.com și 50Watts.com, TheImages.Tumblr.com pentru character design, Julia Denos, Gaia Bordicchia, Mark Jones pentru desene „simple, stupide, simpatice”, Noper și Vali Petridean.

- un vernisaj al expoziției Cartiere de București, chiar în seara asta, la nou9 (în cartierul Aviatorilor), cu magneți cu cartiere, flyere cu un text scris de fratele ei, fotografii de-ale Teei în premieră, DJ-ală și povești simple, despre un București esențializat, repovestit, bun de iubit.