Chestionar Bucureşti: Karin de la SUB25

1. O stradă preferată
Probabil Dumbrava Roșie. Pe colț cu Aurel Vlaicu, la ultimul etaj, stătea cea mai bună prietenă a mea din liceu. Era o casă veche, bejulie și scărmănată. Mi-am petrecut mult timp în apartamentul în cerc de la ultimul etaj, mi-aduc aminte și petrecerea pe care am dat-o înainte să fie demolată casa. În locul ei a rămas până azi un lan de buruieni împrejmuit de un gard.

2. Unde ai prins un răsărit mișto în capitală
În iarbă lângă Turnul parașutiștilor, parcul Lia Manoliu (fostul 23 August). Nu cred c-am văzut propriu zis și soarele, dar mi-amintesc foarte bine turnul/cerul/iarba în lumina aia albastră.

3. Cafeaua la prima oră în oraș o bei...
În weekend o beam la Green Hours în grădină, înainte să se-nchidă, redeschidă, re-nchidă. Sper că tot acolo ne vor prinde diminețile și vara asta. 

4. O prima dată în București
Primul Pokemon* în parcul de pe Kisseleff, la ieșirea din Web.

*Se ia o sticlă de plastic cu suc de portocale la 2L, se varsă 1/3 din el în iarbă sau pe asfalt și se completează cu vodkă. Pe măsură ce se bea, se completează în continuare cu vodkă. După ce se termină vodka se revine (mai) vesel în club.

5. Un gust pe care-l asociezi cu Bucureștiul
Gin tonic. E bun dacă ți-e sete, e amar și are și alcool.

6. O amintire dintr-un club/bar care nu mai există
2 și ceva dimineața, mai suntem doar noi doi pe Motoare, stăm de vorbă. Mă legăn cu banca până cad pe spate. Continui discuția de la orizontală până își dă el seama că nu mă mai are în câmpul vizual. Mă ridică speriat și drept pedeapsă îmi roade unghia de la degetul mic.

7. O poveste de la un meci văzut pe stadion
2012, primăvara, soare și adrenalină pe stadionul de rugby din București (lângă mânăstirea Cașin). Stadionul fiind mic, grămezile se formează la picioarele noastre și reacționăm cu pielea de găină la toate bușiturile de pe teren. Printre izbituri violente, nu pot să nu remarc poezia unor mișcări de trupe, cum ar fi ridicarea în aer a unui jucător pentru a prinde balonul (aka săritura în tușă). Cu doi prieteni găsim totuși timp să ne alegem preferatul din echipa României. Punem ochii pe aripa ¾ stânga, ceea ce e normal, ni se spune, pentru că aripile sunt ăi mai pricăjiți și rapizi din echipă. Se adeverește la meciul Franța-Japonia, cu 14le francez. Și băieții chiar sunt domni, nu i-am auzit înjurându-se. 

8. Un loc secret pe care ești dispus să-l împarți
Acoperișul de lângă Biserica italiană de pe Magheru, unde m-au dus mai mulți băieți să mă impresioneze și/sau să fumăm ceva. L-aș împărți cu drag dacă aș mai ști s-ajung acolo, erau câțiva pași secreți de escaladare și mituire a administratorului pe care i-am uitat între timp.

9. Un moment în care te-ai simțit turist în București, pentru că orașul te-a surprins în mod plăcut
La mine acasă, în orice zi cu soare. E foarte lumină, pereții sunt albi și goi, nu văd decât clădiri joase pe geamurile largi și aud doar cum trece tramvaiul. Mi-aduce aminte de un apartament în care am stat câteva zile de august la Nisa; aș putea oricând să-mi pun șlapii și să iau în zbor geanta de plajă, iar 10 minute mai încolo să scormonesc cu degetele de la picioare în nisip.

10. O casă în care ai vrea să stai
O casă cu cărămidă roșie pe Zambaccian la nr.27, împrejmuită de un gard negru din fier forjat. E ciudat că nu am văzut pe nimeni niciodată acolo, nici la geam nici în curte. Trebuie să îi găsesc și elimin proprietarii; plănuim cu mai mulți prieteni să ne mutăm împreună la bătrânețe și asta e casa perfectă. Are 2 etaje, mansardă și sigur multe secrete, plus loc berechet în curte pentru balansoare în care să ne legănăm senil. 

11. Un nume de stradă memorabil
Intrarea Anasonului, colț cu Căderea Bastiliei.

12. Un loc pe care-l asociezi c-o fostă relație și cum te raportezi la el acum.
Am locuit cu ai mei într-un apartament din piața Lahovary din gangul care dă spre Ambasada Marii Britanii. Acum vreo 2 ani, deși mă mutasem de 3 ani deja și mai trecusem de multe ori prin zonă, am ajuns în fața gangului și mi-a venit să plâng. M-am așezat pe treptele de la scara de bloc unde urmăream limacșii după ploaie, trepte pe care s-au perindat 8 ani de prieteni, flirturi și iubiri care m-au dus acasă și am stat vreo 2 minute așa, suspendată. 

13. Cel mai bun cocktail
Primul care îmi vine în minte este Frankfurt Sour la Ota, încercat la ultima petrecere Film Menu de acolo.

14. Un film cu care asociezi Bucureștiul
Dreamers mi-amintește de o perioadă de câteva luni într-o casă de pe Ienachiță Văcărescu, rebotezată Strada Lunii. Eram 3 fete și nu mai știu exact cum pierdeam timpul toată ziua, cert e că nu ieșeam de acolo decât în cazuri de forță majoră. (Strada Lunii în DoR 2)

15. O melodie cu care asociezi Bucureștiul
Am ajuns în București la 16 ani, iar 16 ani = Placebo, deci Placebo = București. Bitter End pentru miezul nopții, Peeping Tom pentru o după-amiază de vară îngălată în cearșafuri.