Chill şi nebunie la prima ediţie de Plum Festival

La intrare, lângă mine, un băiat nu a fost lăsat să intre că n-avea buletin, mă uit la el cu o combinație de milă și nostalgie că nu mai am probleme din astea de zece ani. Pe terasă, lume destulă, că forțăm vara cât putem. Cu o bere într-o mână și borseta bine ancorată pe șolduri, intrăm în Fabrica Pionierul, pe oricare din cele trei rânduri de scări: alea periculoase, alea în spirală și alea abandonate, pentru că micul Paris e, nu știați, noul Berlin. Sus spațiu berechet, cu niscai zone de lounge, vinuri și prosecco, tatuaje strălucitoare, totul e fosforescent, iar barurile sunt decorate drăguț cu slinkies, lejer, de vineri. Am ajuns, în sfârșit, la Plum Festival.

La scena principală, Up in the Air, sunt Silent Strike și o mână de oameni care se leagănă cuminte pe contrapunctele lui Ioan Titu. Explorăm zona, descoperim că pe unele scări se urcă, pe altele doar se coboară, dar că, de fapt, poți să le faci pe ambele, ne zgâim pe pereți și se simte un vibe de Test Point cumva. În sala de jos, la Collective Dance, în incinta clubului Colectiv, lui Fouchat i s-a alăturat Daniel Drăghici și au fost pe val. Breach se pare că nu a mai ajuns din Ibiza până la urmă, iar pe Henrik Schwarz l-am ascultat tot pe terasă. Colectivul era în continuare golaș, toată lumea sugea din puținul aerul de vară rămas, cu bâțâială și socializare în picioare pe fundal sonor mișto. Înapoi la Up in the air, DJ Shiver era într-o vrie de zile mari, cu un EDM și o bâțâială de ai fi zis că ești pe stadion la Tiesto/Guetta/ceva cu artificii, asta dacă te uitai doar la DJ. Acest băiat ne demonstrează că de pe viniluri nu vine neapărat muzică bună. E foarte încântat de ce i se întâmplă, dar și publicul de liceeni reciprochează. Spațiul – foarte ofertant, de altfel, – era ocupat de poate 50 de oameni, cu o medie de vârstă cât se poate de sub 25. Am băgat o zbânțuială amuzată pe un remix după Linkin Park ca pe arcuri.

Intră DJ Fresh – de menționat că toată lumea a intrat și a plecat pe ceas, fără întârzieri sau pauze – care a fost, well, not so fresh. Când aud DJ Fresh mă gândesc la facultatea mea din UK, unde am avut balul de absolvire într-un club pe trei etaje care e într-un mall și au venit DJ-ii MTV care aruncau cu tricouri și cu EDM în noi. Păi cam așa a fost și set-ul lui - ca la nuntă când ai predica de o oră și rezumatul în variante de 40 și 30 minute. A început hotărât pe Hot Right Now, ca să nu existe dubiu că se va sări. DJ Fresh a cam rămas, literalmente, în background, pentru ca show-ul era furat de MC-ul care ridica mâinile tuturor în aer, s-a cățărat peste tot pe unde putea, a bubuit două sticle de șampanie pe puștimea din față și, pe scurt, era pe filmul lui de bal al bobocilor. Setul a fost o mare seară în Kulturhaus cu hit după hit de la Snoop Dogg la Eurythmics la Jump Around la Tarantula la Sia și Gold Dust. Starea generală: rupe-te, sparge-te. Cam kitsch și nu în stilul fun și camp, dar restul se distrau pe atmosfera demnă de spring break-urile de pe MTV. Notă: premiul pentru cel mai bun dansator i se acordă domnului în ie la 40+. Ne-am zbânțuit de dragul vremurilor trecute, am ieșit din nou afară all kinds of wet și ne-am încheiat seara spre dimineață, pe terasă, cu niște cartofi prăjiți.

Ziua doi se arăta mult mai promițătoare ca line-up. Începem tot pe terasă, sărbătorind faptul că nu mai plouă și dezbătând ore dormite, număr de băuturi, mahmureli și alte cele. La Collective Dance, băieții de la Nopame au rupt frumos fâșul, din păcate, pentru prea puţini oameni. S-a lăsat oricum cu danț, chiote și aplauze bine meritate și s-a trecut la scena principală, Up in the air, unde intrau Pillowtalk. Publicul a fost special așa cum ne-a numit solistul, unde special se traduce prin intim, cu totul alți oameni, însă, față de prima zi – media de vârstă clar crescută, fashioniste, băieți cu păr facial, cămăși, pălărioare, toată lumea cu bac-ul luat. Pillowtalk au curs ca mierea, au cântat băieții frumos, cu suflet, cu despărțiri și rătăciri pe ritmurile lor perfecte pentru mercur retrograd. Lullaby și We all got rhythm s-au mulat perfect pe umezeala de afară, cu versuri care se lasă cu un oftat silențios - I'll wait till you stop feeling sorry for yourself.

De la ei am fugit la Golan, unde, șoc și groază, părea că publicul din ambele seri a fost condensat în sala Colectivului. Băieții au fost impecabili, vibe-ul din sală mișto, publicul foaaarte eclectic, lume fie bucuroasă, fie pe show off (poate asta explică covorul de șervetele de pe jos de după). Golan a reușit performanța să strângă cel mai numeros public din două zile de festival, pe scena numărul doi, fără să fie headlineri. Au fost cât se poate de bine cu trompete și și-au adus vocalul feminin pe ultima piesă cu Who you’re gonna call la care simt nevoia să răspund cu Ghostbusters. Efectul pe care îl au ei e unul demn de Mi mujer-ul lui Nicolas Jaar – place la toată lumea, că ți-o arzi prin A1 sau prin Centrul Vechi, că ești abonat la Fratelli sau marțea în Control, te bucuri să îi auzi pe oamenii ăștia. Sau în orice caz, le umpli sala. Bravo, băeți!

După animalizarea de la Golan, trebuia să fi fugit înapoi sus la Digitalism, dar s-a lăsat din nou cu terasă și recăpătat suflul. Seara s-a terminat într-o nota industrială cu Miss Kittin. Gagica a fost cum altfel decât perfectă și, dacă i-a lipsit ceva, a fost Gesaffelstein, ca să fie cuplul perfect de dark techno. Îmbrăcată cu o cămașă neagră cu detalii minimaliste albe, all preppy și sobră, cu bretonul și părul ei drept, a dat cu biciul prin sală, cu beat-uri matematice și priviri încruntate de pisică. Și ea, ca și ceilalți, merita lume mai multă și poate mai pe filmul ei.

All in all, Plum a dat două zile de electro pentru foarte multe gusturi, cu o selecție mișto, cu multe opțiuni și o organizare bună. Fiecare dintre seri, cu tot cu muzică și crowd, s-a potrivit cu băutura din noaptea respectivă: vineri, bere la doză, iar sâmbătă, prosecco efervescent. Lume amestecată, prieteni și necunoscuți, terasă și două scene mari, zone de chill și de nebunie, visual-uri, dar și stroboscoape. Pe scurt, a place for #PeopleLikeUAndMe, care are toate șansele să crească mare și frumos.