Cu nasul în Biblioteca FFFF

Biblioteca Fundației Friends for Friends (BFFFF) s-a deschis în București în 2008, cu 200 de cărți în rafturi și planul de a le da de citit și de gândit celor care cred în învățarea continuă.

În timp, s-au adunat aproximativ 1500 de cărți și reviste în română sau engleză, plus 2 Kindle-uri de pe care se poate citi la sediul Bibliotecii. Ce-i în rafturi? Branding personal, modă vintage, graphic design, ficțiune de Beigbeder, design ceh, antreprenoriat, confesiunile lui Ogilvy, cheile creativității, Epopeea lui Ghilgameș, manga pas cu pas, publicitate online, reviste precum The Institute, Decât o Revistă, Tataia, colecția completă de la editura Publica, Malcolm Gladwell, Seth Godin, Sir Ken Robinson.

Ce-ar fi de știut despre cum funcționează BFFFF:

Te poți abona donând o carte de comunicare / creativitate (sau o revistă indie frumoasă), la sfârșitul căreia va fi trecut numele tău. Dacă n-ai idei, echipa FFFF a pus pe site și un wishlist cu cărți pe care visează să le aibă în Bibliotecă.

Poți lua maximum 3 cărți, pe care să le ții 3 săptămâni. Ca să te asiguri că o carte e disponibilă înainte de a veni s-o iei, poți trimite un mail la zenaida[at]ffff.ro. Dacă n-ai cum să înapoiezi la timp cărțile, dă un mail la aceeași Zenaida și fă o prelungire de maximum o săptămână.

Biblioteca e pe Str. Ion Brezoianu nr. 4, etaj 4, și e deschisă de luni până vineri, între 10:30 și 18:30. De curând, a implementat un sistem de autoservire, prin care abonații pot lua/returna singuri cărți.

Ca să facă poftă de abonare, am rugat echipa BFFFF să recomande niște cărți preferate.

Corina Barbu, Agent of hope

Nation of Rebels. Why Counterculture Became Consumer Culture de Joseph Heath & Andrew Potter

Rebeli, hippioți, adepți ai contra-culturii, victime ale coolness-ului - cartea asta le întoarce ideile pe toate părțile, le explică cu bun-simț și apoi le incendiază. Este o revelație să înțelegi cum nazismul și Holocaustul au provocat vria contra-culturală, dar după ce îi sorbi pe Heath și Potter totul are sens:

Rebelii sunt cei care, începând cu anii 50-60, au ieșit în lume cu discursuri pro-anarhie. Arătând cu degetul greșelile din sistemul de guvernare, ei au hotărât că ideea de guvernare în sine este greșită și orice fel de reguli trebuie abolite.

Care e legătura cu Holocaustul? Grozăviile naziste au fost puse pe seama conformismului, de unde teama vesticilor că un sistem în care se ascultă orbește de reguli poate degenera într-un nou fascism. Așa că noua generație a aruncat regulile pe fereastră și a început să coacă utopii ale armoniei voluntare din satele hippie. Totul sună foarte bine la nivel de discurs, doar că acești „teroriștii” contra-culturali nu au propus o alternativă viabilă la sistemul de guvernare prin reguli: satele lor nu au reușit nici acum, după zeci de ani, să atingă nivelul de armonie și perfecțiune imaginate în teorie. Explicația pentru aceasta este de fapt foarte simplă, dar nu vreau să vă stric pofta de a descoperi singuri. Vă provoc să vă apucați de cartea asta și să o citiți până la capăt. Așa veți afla și secretul titlului.

La final, o să sar un pic înapoi în timp și vă las cu cu un citat din Rousseau, pentru că la el m-am întors glonț după ce am terminat Nation of Rebels:

„Omul s-a născut liber, dar pretutindeni e în lanțuri […].Ordinea socială este însă un drept sfânt care stă la temelia tuturor celorlalte. Totuși, acest drept nu vine nicidecum de la natură, ci este întemeiat pe convenții.” (J.J. Rousseau, Contractul social, editura Antet XX Press)

Sorin Trâncă, Creative Explorer

La rugămintea „scrie despre o carte din Biblioteca Fundației Friends For Friends" se poate răspunde cam în 1500 de feluri (asta lăsând la o parte dublurile). Așa se face că acum 10 minute vream să scriu despre Zag, a lui Marty Neumeier, acum 9 minute despre Freakonomics (Steven D. Levitt), acum 8 despre The Black Swan (Taleb), apoi despre Thinking, Fast and Slow (Daniel Kahnemann), Buyology... Colecția Luerzer's Archive... Pe spatele șervețelului etc șamd șcl.

Dar fiindcă lucrez în publicitate și ăsta e domeniul pentru care, inevitabil, eu am învățat și citit cele mai multe lucruri (inclusiv cele de mai sus), m-am gândit să vă recomand o carte pe cât de instructivă, pe atât de rară, totuși. Ca și personajul ei central. Vorbesc de The Book of Gossage.

Sigur multă lume a auzit de Ogilvy, Bernbach și Leo Burnett (da, înainte de-a fi niște instituții, au fost niște domni - ca și Porsche, de altfel). Dar nu așa de multă lume a auzit de Howard Luck Gossage, supranumit „Socrate din San Francisco". N-o să discutăm acum motivele pentru care dl. Gossage n-a atins celebritatea iluștrilor săi contemporani (Ogilvy îl numește - cu oarecare invidie, aș îndrăzni să spun - "Advertising's most articulate critic") și nici prietenia sa cu alte genii, cum ar fi Steinbeck, ci cam ce puteți găsi în carte.

Puteți găsi în această antologie (pentru că nu e o carte scrisă de Gossage, a murit relativ tânăr) ad-uri făcute de el, păreri asupra unor fenomene culturale americane tipice pentru anii '50 și '60 (perioada anilor săi de afirmare e aceeași cu cea din Mad Men, care vă place atât de mult), referiri și documente la geniul său pe mai multe voci, de la Jeff Goodby la Jay Conrad Levinson și Stan Freberg.

De ce trebuie să citiți această carte? Răspunsul cel mai onest e că nu trebuie, neapărat, citită. Se poate supraviețui (inclusiv în publicitatea „mare") fără s-o citiți. Dar dacă e să fiți onești cu voi înșivă, cred că înțelegerea unui asemenea personaj în istoria creativității [publicitare] e de mare ajutor. Mai ales că opune un alt model decât cel mainstream, venit de pe Madison Avenue. Nu al brandurilor care te spală pe creier, încet-încet, cu un Unique Selling Proposition semi-cretinoid, ci cel al brandurilor care te distrează, care sunt cordiale și deschise, al brandurilor cultural valoroase, care își asumă o conversație și se comportă ca niște oameni cu care-ți place să intri în dialog.

Cred că asta e lecția lui Gossage, mai actuală ca niciodată.

Vă pup dulce.

Beatrice Weber, Activist Extraordinaire

Dacă ai chef să descoperi cât de multe idei preconcepute ne țin în loc, îți recomand REWORK, de Jason Fried & David Heinemeier Hansson: o carte extrem de practică, directă, simplă care dă perspective de abordare cu totul diferite.

Ce ai zice să descoperi că ședințele și brainstorming-urile sunt inutile, că e mai bine să nu ai timp decât să ai timp, că mai bine alegi să nu fii realist, că planurile pe termen lung sunt o iluzie iar dacă muncești peste program nu înseamnă că îți pasă? 

Dacă ești plafonat, derutat, îți urăști șeful sau visezi să devii antreprenor și crezi în schimbare, înșfacă din Biblioteca FFFF un volum Rework. Nu ai nevoie de prea multe ore să o citești. 

Ai să vezi că less is more este un concept care nu e preconceput deloc. 

Zenaida Tătaru, Creative Genie 

Toate chestiile care îmi plac sunt preferate la un moment dat, în funcție de context și relevanță. Mai ales cărțile (dublu „mai ales” cărțile din BFFFF). Așa că am ales una în contextul fascinației față de mintea umană - The Decisive Moment, de Jonah Lehrer.

O citești dacă te interesează răspunsul acestor două întrebări: „Cum luăm decizii? Și cum putem lua unele mai bune?"

O mai citești dacă te enervează când auzi clișee de genul „Nu mai gândi cu inima.", „Gândește la rece." etc.

Tipul explică prin exemple cum gândirea asociată deciziilor pe care le luăm nu se separă în rațional versus emoțional. De fapt, e chiar invers - ești incapabil de a lua decizii dacă nu e un mix între cele două. Iar treaba asta o poți controla, din moment ce înțelegi cum funcționează și dacă te folosești de intrumentele pe care le oferă Jonah. Cam asta despre conținut, foarte pe scurt.

Iar pentru cei cărora coperta e prima care le face cu ochiul, menționez un buton mare și roșu pe care scrie "Don't Press" + o mențiune de la Observer: "This book could change the way you think about thinking."

Vă aștept la Bibliotecă!