dela Sora Treişpe: Oval şi Ah! şi Popp

 

Îmi amintesc extrem de lucid că eram în studio la Happyfish prin toamna lui 2010, și eram în fața unui ecran mare, unde ne strânseserăm să vedem ceva frumos. Abia ieșise pe 7 septembrie albumul O al lui Oval. Ah! se cheamă piesa pe care am ascultat-o, bucățică grațioasă și delicată, completată de un videoclip perfect. Rar am mai întâlnit să mă atingă atât de sincer potrivirea dintre un videoclip și o piesă, mai ales aici, unde nu-s vorbe și e doar feeling, practic poți regiza orice, dar mai nimic, și există riscul imens de a face o mare porcărie demonstrativă fără niciun sens. Ei bine, nu e cazul, am lămurit asta.

În clipul de la Ah!, balerina este pe rând scorpion, păsăruică, gândăcel și ce mai vede și aproximează ochiul prin praf și prin roz. Coregrafia este atât de reușită, pentru mine, încât am avut senzația o clipă că tipa ori a dansat când omul a făcut piesa, fiind sursa lui de inspirație, ori de fapt e chiar ea aceeași frecvență cu tripul lui. Depășind momentul, e evident că m-a stârnit foarte tare personajul acestui producător și mi-am suflecat mânecile întru spionaj.

 

Markus Popp are evident un exces de sensibilitate, semnalat de majoritatea celor care au scris despre muzica lui, gen BBC Music Reviews, The Guardian, Pitchfork ș.a.m.d. Structurile lui, în schimb, foarte precise și matematice, nu permit acestui dezechilibru să îi plaseze sunetul în vreo dizgrație emoțională grețoasă. Oval rămâne cuminte în banca lui ca un copil care s-a murdărit de cerneală pe degetele de la mâna dreaptă și s-a prins că nu e combinație să se șteargă pe cămășuță. Tipul s-a apucat de muzică demult, prin anii `90, nu e vreun obscur timid apărut în anul în care toată lumea credea că ne lovește un meteorit pe 12 decembrie, iar elementul lui distinctiv este că a trasat un triunghi între disconfort, drastic și vis. În tot discursul lui, se pare că s-a mai ponderat de la glitch și clicks and cuts și a pășit spre panoramarea stilului lui experimental cu cârlige din muzica mai permisivă - aici am identificat pe SoundCloud o bucată de vreo 45 minute, din mai 2012, care abundă în completări instrumentale foarte confortabile.

 

Markus și-a dus identitatea sonoră spre diverse utilități: de la sound design pentru Apple, până la coloane sonore pentru metraje mai lungi sau mai scurte (de amintit Retina, în ciuda faptului că a trebuit să mă mulțumesc numai cu trailerul). Popp s-a răsfrânt și în instalații sau interactive media și a produs propriul lui software de muzică, Ovalprocess, care este o platformă audio interactivă care a câștigat Prix Ars Electronica, utilizată în felurite proiecte.

 

O audiție cu Oval e ca și când ai trage cu mai multe urechi la o repetiție de orchestră, numai că instrumentele sunt jumătate metalice, jumătate organice. Fin/brutal ca un oximoron adevărat. Ah, și Markus merită toată îndrăgeala pentru că, dacă îi scrii pe Facebook că îl adori și că vrei să îl chemi la tine-n oraș să cânte la o cârciumă, îți explică că are nevoie de fee-ul X, cu care își acoperă chiria din Berlin, și cu care (...). Mulțumesc Markus, ești așa un băiat.

Oval Official pe SoundCloud:
 

***
Și mai multe dela Sora Treișpe.