dela Sora Treişpe: Un interviu cu Sistah RastahFairy

Dana Berghes | 07 Iul 2013

Alina Toma are o colecție sănătoasă de dread-uri, un zâmbet larg și voie bună ca setare by default.

De câțiva ani, e o figură mai mult decât familiară în marea familie reggae din București trecând în spatele pupitrului de DJ cu good vibe-ul ei cu tot. În țară a început nu demult o serie de evenimente alternative care a prins din ce în ce mai mult teren, dintre care Alina a ales Festivalul Waha de anul acesta și mi-a făcut ceva asemănător cu un pre-jurnal. Dacă până acum evenimentele de gen au fost mai degrabă community oriented, Waha este un exemplu de inițiativă spre a depăși aceste limite mentale și ca atare prezintă prin line-up & comunicare o nouă abordare a unui city-break - real, o escapadă-ntre copaci.
 
Cum îți amintești muzica în adolescență? Care au fost primele piese care ți-au devenit preferate?
 
Ha! În adolescență suna total diferit muzica, probabil și din cauza vibrației pe care o avea planeta și omenirea pe atunci. Ascultam rock alternativ și cred că primele piese preferate au fost de la System of a Down și Deftones, albumele lor de debut : System Of A Down (1998), respectiv Adrenaline (1995).
 
A fost o chestie de conjunctură socială afinitatea ta pentru reggae? Sau comunitatea a venit după ce te-ai integrat tu în zona asta de muzică?
 
Exista o comunitate și când am ascultat eu pentru prima oară acest gen de muzică. Mi-a plăcut foarte mult mesajul și ritmul, basul, iar Bob mi-era prieten încă de pe vremea când mă scufundam în muzica destul de agitată a rockerilor! Dar era o perioadă cu niște sentimente și trăiri pe care trebuia să le consum atunci. Când m-am mai liniștit, am început să fiu mai atentă la ceea ce încearca Bob Marley să ne învețe prin muzica sa și am început să caut și alți artiști. I-am cunoscut pe băieții de la KayaFoundation și pe DeepRoots tot atunci, când numărai pe degete oamenii la petrecerile de dub și reggae de la Web.
 
Zi-mi trei lucruri la care te gândești când spune cineva reggae.
 
Dragoste, Pace, Unitate.
 
Povestește-mi o întâmplare cât mai specială pe care ai trăit-o la un eveniment la care ai pus muzică.
 
Se întâmpla la OneLove, ediția de la Iași din 2011 care l-a avut ca headliner pe I-Mitri de la Vibronics. Eu am pus muzică vineri seară și după primele piese pe care le-a ascultat și le-a plăcut, nimeni altul decât I-Mitri a luat microfonul și mi s-a alăturat la pupitru. Împreună am făcut lumea să sară la propriu pe bass-ul care ieșea din difuzoarele Soundsystemului Kogaion. Atunci am simțit ceva de nedescris... s-au legat toate așa frumos... a fost o seară magică!
 
Câți ani aveai când ai hotărât să te iei mai în serios cu muzica?
 
Aveam 23 de ani în 2009.
 
De ce soundsystem? Explică puțin teoria acestor petreceri mai deosebite, ca pentru publicul neavizat.
 
Soundsystem pentru că numai așa poți înțelege ce e cu muzica asta și în special cu muzica reggae dub. Un Soundsystem îți va reda piesa exact așa cum suna ea în studio atunci când a fost înregistrată. Conceptul de Soundsystem a devenit popular în Jamaica anilor 1950 și de atunci s-a dezvoltat și continuă să se dezvolte. S-a pornit de la DJ-ii care făceau petreceri pe străzile din Kingston: un camion, un generator, pick-up și niște boxe imense. Odată cu trecerea timpului, boxele respective au ajuns să redea o frecvență de bass de mai mult de 30.000 watts, fiind capabile să redea același voltaj, atât pentru medii, cât și pentru înalte.

Nu se poate descrie în cuvinte exact ceea ce simți atunci când ești în fața unui Soundsystem autentic, de aceea vă invit să experimentați pe pielea voastră. Urmează câteva evenimente strictly roots and culture unde veți putea auzi două dintre cele mai puternice Soundsystem-uri de la noi: Kogaion și Irie Worriors. Cel mai bine te poți bucura de ele outdoor, acolo își arată adevărata valoare. Le puteți asculta și admira în august lângă Brașov la Reggae Pon Di Hills (soundsystem meeting) și la One Love Festival Romania (spațiul și perioada vor fi anunțate curând).

Cultura Soundsystem este promovată și la nivelul festivalurilor de psy, pentru că și acest gen de muzică sună mult mai bine venind din niște boxe autentice, cel mai cunoscut Soundsystem folosit aici este Funktion One. Doritorii îl pot asculta cât de curând la Waha Festival, Bățanii Mari, Covasna.
 
Care sunt cele mai mari evenimente la care ai pus muzică?
 
Cel mai mainstream eveniment pentru care am pus muzică a fost BestFest Romania, iar evenimente mari la care am livrat muzică au fost: Dub Inc la Fabrica, Romanian Reggae Weekend, festivaluri precum ReBirth și Waha.
 
Fă-mi te rog un mini jurnal al unui festival din ăsta mare în aer liber - cum e de când ajungi până când pleci.
 
Ideal ar fi să ajungi cu o zi sau două înainte să înceapă muzica, să te conectezi cu locul, cu oamenii și cu spațiul creat de organizatori, să apuci să auzi și să simți pădurea, toate astea în cazul în care festivalul este unul de așa natură. La majoritatea festivalurilor la care am fost până acum am și avut de făcut câte ceva la locul faptei înainte să înceapă, așa că pentru mine este vital să ajung cu câteva zile înainte.

După ce instalezi tabăra de bază, îți tragi sufletul și pornești în recunoaștere. Dai o tură prin locul respectiv să te familiarizezi cu scenele și cu locurile special amenajate pentru relaxare sau divertisment. Cu siguranță vei întâlni multe fețe cunoscute și multe vibe-uri familiare. De când se dă startul la muzică, se schimbă totul: prinde viață locul, se luminează scenele și decorurile, iar oamenii mișună în continuu, veseli și frumoși. Dacă ai venit pentru line-up, înseamnă că mare parte din festival, îl vei petrece la scenă dansând, iar dacă ai venit pentru atmosferă și oameni cu siguranță te vei distra. Vei prinde cel puțin un răsărit de soare magic alături de oameni minunați și în funcție de loc vei face multe excursii prin zonele de prin apropierea festivalului. Eu am în gând Festivalul Waha când fac acest mic jurnal. Zona de festival arată ca un sătuc unde nu ai cum să te plictisești.

Dimineața îți bei cafeaua la cort, la bar, pe malul râului sau la marginea pădurii, savurând briza răcoroasă de peste noapte. Poți să te relaxezi în zonele special amenajate cu hamace și pernuțe sau poți să te bucuri de un binemeritat masaj la zona de healing.

Momentul plecării este întotdeauna trist... gândul că te întorci între betoane te ucide și vrei să mai rămâi încă o noapte. Și rămâi! Dar dimineața tot pleci spre casă lăsând în urmă câteva zile de vis petrecute alături de spirite libere și zâmbete prietenoase într-un loc magic.
Ajuns acasă, îți mai ia câteva zile până te reacordezi la vibrația orașului și tot cu gândul la pădure ești!
 
Ai organizat și tu evenimente cu echipa de oameni din jurul tău. Cum funcționează evenimentele psy de exemplu, cum se mobilizează fonduri? (nu ne referim la Gangnam Style. Vorbim de psy as in psihedelic).
 
Cred că toată lumea implicată în organizarea unui eveniment psy mai mare își dorește atât de mult să se întâmple evenimentul respectiv, încât universul face în așa fel încât să se întâmple. Nu se poate vorbi încă de sponsori pentru acest tip de evenimente.
 
Ce leagă atât de mult comunitatea psy de comunitatea reggae-ish?
 
Cred că cele mai importante lucruri care ne leagă sunt spiritualitatea, iubirea necondiționată, unitatea și gândirea pozitivă; toți vrem să proiectăm o lume mai bună, o lume colorată și senină. Ne simțim apropiați de natură și de univers.
Pin It email