Despre bărboşi, cu dragoste

1. Ce e bărboșenia asta? Că o barbă știu s-o recunosc când o văd dar nu știu cum e asta cu the beard on the inside. 

Lady Earl(y) Grey: Bărboșenia e o stare de spirit, o atitudine. E ca mirosul de după ploaie – nimeni nu l-a calificat drept aromă, gust, savoare însă cu toții îl putem recunoaște; unora ne place, altora nu. Pentru mine, bărboșenia e un sentiment generat de un reprezentant al sexului tare - ține de masculinitate și de protecția de care avem toate nevoie. Barba e o existență „întru mister și pentru revelare” - acoperă ceva (buzele, obrajii, copilăria) care se vrea descoperit. Însă de multe ori nu e nevoie de acele câteva fire de păr ca să simți asta – atunci apare bărboșenia interioară. 

Domnița Țețe: Bărboșenia este o stare de spirit și asta e clar axioma Societății. The beard on the inside poate exista și fără the beard on the outside, dar the beard on the outside nu poate exista fără the beard on the inside. Bărboșenia interioară este ceea ce îi face iubibili pe iubibilii noștri, fie ei vizibil bărboși sau nu, iar iubibilul ultim, bărbosus veritas veritas, îl recunoști pur și simplu și dacă ai avea nevoie de un manual ca să-l recunoști înseamnă că nu e el. 

2. Și de unde a pornit pasiunea asta? A fost odată un bărbos care v-a cucerit inimile tinere, naive și impresionabile?

Doamna Soamna: Într-adevăr, primul om de care m-am îndrăgostit cu adevărat a fost un bărbos. Eu cred ca e ceva instinctiv-inconștient-arhetipal la mijloc. Și că, orice verbalizare nu poate exprima deplin sau măcar satisfăcător miezul numinos al bărboșeniei. Oricum, pot încerca o descriere. Bărbosul pe care-l căutam și pe care-l recunosc într-o oarece măsură în toți bărboșii inspiră prezența unei esențe a masculinității, a energiei masculine pure; promite o îmbrățișare ocrotitoare și topirea într-un întreg, izbăvitor de neliniști, incompletitudine și singurătate - dar mă avertizează că este totuși o ființă liberă, puternică, misterioasă și aparte, atât de diferită de mine; nu este musai un dur (sau o stâncă și-un fort) - nici fizic și nici psihic - și-și deschide sufletul lui bărbos și poate vulnerabil către iubitoarea lui...Ceea ce mă duce către următoarea întrebare. 

Lady Earl(y) Grey: Cred că singurii bărbați care mă impresionează cu adevărat sunt bărboșii. Trebuie să admit că după ei întorc capul pe stradă iar când vreau să fiu ținută în brațe și cocoloșită mă gândesc la atingerea unei bărbi. Și după câteva pahare de vin îmi vin in minte colaje de unghii, bărbi, buze și săruturi neastâmpărate. 

Domnița Țețe: Pasiunea... cred că s-a născut odată cu mine. Nu-mi aduc aminte să fi fost îndrăgostită de un nebărbos decât pe vremea când băieților de care-mi plăcea încă nu le dăduse barba E ciudat totuși că niciun bărbat din familia mea nu a purtat vreodată barbă, deci iată că nu e un reflex condiționat să iubesc bărboșii - îi iubesc și gata.

Domnica Insomnica: Pasiunea este instinctuală, provine din ADN. Nu spun mai mult decât: un bărbos ardelean, cu barba ca pana corbului și ochi rotunzi.

3.  Tocilari și sensibili cu pisică sau fioroși, care-s bărboșii care ne trebuie?

Doamna Soamna: Bărbosul ales are înfățișarea tocmai potrivită cu sufletul iubitoarei de bărbos. Mie personal îmi plac tocilarii-intelectualii și creativii iubitori de pisici. 

Lady Earl(y) Grey: Ce bine ar fi să putem distinge între ce trebuie și ce nu trebuie! Eu mă ghidez după simțiri - dacă mă impresionează un bărbosus tocilarus, atunci așa trebuie să fie! Dacă, dimpotrivă, un fioros îmi ia mințile, o încerc și pe-asta – barbă să aibă! Bărbosul care-mi trebuie mie (și cred că și multora dintre membrii și membrele Societății) este fix ca-n reclama la prăjiturica prăjiturelelor, că bine zicea cine-a făcut-o. Nu mă refer la aspectul fizic pentru că totuși nu mă pot abține să-mi imaginez cum ar arăta respectivul cu barbă.

Domnița Țețe: E adevărat că mulți dintre bărboșii de pe pagină arată ca din filme, dar asta pentru că sunt din filme și ne permitem și noi un zâmbet și o chicoteală zilnică la capitolul ăsta, dar, când vine vorba de ales bărbosul personal, the average man, the geek and the teddy bear must not despair - avem ochi extrem de agili pentru a le depista bărboșenia. I for one am a sucker for geeks and teddy bears.

Domnica Insomnica: A fost odată ca niciodată un făt frumos, dar Făt Frumos in ilustrațiile cărților cu povești nu avea niciodată barba, era mai degrabă asemănat unei căprioare. Și totuși, când citeam, înainte să mă uit la ilustrații, Făt Frumos avea barbă (nu lungă de împărat, dar na, barbă). 

4. La o privire rapidă, mama ar spune că bărboșii ăștia de vă plac vouă arată ca niște boschetari. Cum comentați?

Doamna Soamna: Cu unele mame, captive în educația lor, ajungi, din păcate, să te cerți pentru că nu le place bărbosul-boschetarul tău. Altele sunt fericite când te văd fericită cu bărbosul tău, chiar dacă nu au și ele un bărbos iubit sau îl preferă irevocabil pe tatăl tău ce se bărbierește zilnic. Oricum ar fi mamele noastre, asta n-o sa ne împiedice să ne iubim bărboșii. 

Lady Earl(y) Grey: Eh, mamele astea. Sunt și ele ființe cu gusturi schimbătoare. Din câte îmi amintesc, la un moment dat am găsit o fotografie cu tata în tinerețile lui - și era bărbos. I-am arătat-o mamei și mi-a zis: „uită-te și tu de cine m-am îndrăgostit! Ce urât era cu barba aia!” N-am zis nimic, am preferat să zâmbesc cu subînțeles. 

Domnița Țețe: Da, mama chiar ar zice asta, la fel și tata. Dar cred că asta contează mai puțin. Dacă tu ești fericit(ă) cu homelessul tău, îi iei acasă și după o vreme nu va mai fi homeless și gata. Ați observat cum, pe măsură ce ne apropiem de cineva, peste aspectul lui fizic se așează un fel de văl format din diversele emoții și experiențe pe care le-ați trăit împreună? Teoria mea e că pe măsură ce îndrăgești pe cineva trăsăturile care nu-ți plac se estompează și se metamorfozează. La fel și cu mamele noastre - dacă le putem face să ne îndrăgească boschetarul, poate nu o să le mai pară așa de boschetar. 

Domnica Insomnica: Și de altfel, nu a existat niciodată gândul să furi un „boschetar”, să-l duci acasă, să-l speli/hrănești, și-apoi să-l ții numai pentru tine?

5. Care-i cel mai ciudat/scârbos/kinky lucru pe care l-ați găsit vreodată ascuns într-o barbă?

Doamna Soamna: Bărbosului meu îi mai rămân uneori urme de lapte/smântână/iaurt în mustăți, ceea ce mă face să mă gândesc la un motan (în condițiile în care sunt înnebunită după pisici) și mă amuză grozav. 

Lady Earl(y) Grey: O codiță de ardei iute, firele mele blonde în barba lui neagră. 

Domnița Țețe: Îmi pare rău să dezamăgesc cititorii în așteptare de senzații tari, dar nu mi s-a întâmplat niciodată să găsesc lucruri șocante în bărbi, numai firimituri și eventual niște sos sau muștar. 

6. Top 5 bărboși mioritici după care să salivăm.

Doamna Soamna: Măritișul și conștiința nu prea-mi dau voie să salivez după alți bărboși afară de al meu. (de altfel, nu-mi trece prin minte niciun bărbos mioritic celebru după care aș saliva iar pe cei anonimi sau din lista de cunoștințe personale nu-i pot trece aici.)

Domnica Insomnica: Sincer, mă învârt mai mult în sfera anonimatului. De curând însă mi l-a vândut cineva pe juniorul Florin Piersic.

7. Top 5 cei mai de băloșit pe ei bărboși all time, zeii bărbii cum ar veni.

Doamna Soamna: Cel pe care-l iubesc, cei pe care i-am iubit, cand i-am iubit. 

Domnița Țețe: Deși pe pagina Societății plouă cu bărboși care mai de care, eu una nu țin topuri și nu mă prea interesează aspectul ăsta. Pot în schimb să afirm că există „bărbosul potrivit la momentul potrivit”, iar asta înseamnă că topurile sunt irelevante, pentru că azi poate fi pe locul I Khal Drogo din Game of Thrones (personajul, nu Jason Momoa, as that guy freaks me out really) și în altă zi poate fi bărbosul de care te-ai ciocnit în grabă la metrou. 

Domnica Insomnica: Un nume, dintre cei ne-anonimi, pe care îl aleg fără îndoială este Adrien Brody.

8. Și...bărbosul toamnei 2012, cine e?

Domnița Țețe: Asta e o întrebare înțepătoare... Bărbosul toamnei 2012 nu există, cred că nu l-am cunoscut încă, sper totuși că s-a născut căci altfel I'm in deep shit. Pot să-ți spun în schimb un bărbos care va fi mereu în inima mea, indiferent de toamnă, iarnă, soare sau ploaie, un bărbos care mă emoționează oricând, oriunde. (nu aveți voie să râdeți mai mult de 5 minute după ce îi pronunț numele*). M-aș putea uita la MASH until the end of time, iar acum că e bătrân, adus de spate și cu părul alb mi se pare la fel de minunat ca întotdeauna, ar trebui să se dea o lege ca toate audio-books să fie citite de el și înregistrări cu vocea lui să fie trimise în spațiu pentru a face contact cu alte civilizații. 

Doamna Soamna: Bărbosul personal, pe care l-am cunoscut toamna și cu care-am împărțit cele mai frumoase toamne din viața mea. 

Lady Earl(y) Grey: Bărbosul toamnei 2012 e bărbosul care încă se mai ascunde de mine. Sper să-l găsesc măcar în iarna, vara sau toamna 2013. 

* Alan Alda. 

Pagina de facebook a SSIB.