Moodboard de weekend (15)

1. Paradis - Toi et moi

Te uiți în sus. Totul e negru, parcă îți vine să îți împingi degetele spre vid, să mai faci niște găurele lucitoare, ca o unghie ieșită prin dres. Porți o rochie din bucăți de metal care zăngăne cu fiecare respirație, în ritm de Paco Rabanne. În porțiunile fără gravitație controlată fiecare bucățică începe să plutească o dată cu tine, trăgând spre peticul negru pe care îl vezi din când în când deasupra capului tău. Globurile disco arată ca niște mici explozii oprite la timp și răsucite pe orbită, iar limba franceză îți intră la fel de obraznic în ureche, ca pe orice planetă. E prima ta petrecere în spațiu.

2. Moodyman - I Can’t Kick This Feeling When It Hits

Atingerile se simt altfel atunci când plutești și sunt aproape întotdeauna accidentale. Nimeni nu își mai bate capul cu ele. Cravatele parcă se agață special de încheietura ta și parfumurile rămân mereu mai puternic în urmă. Când se sparge un pahar se transformă într-un sclipici suspendat în aer, cu șampania ca un mercur acidulat și plin de zvâc. Dansul nu a curs nicicând mai lin, relațiile n-au fost vreodată mai volatile. „Nu vă supărați, știți cumva unde este baia?“

3. Haelos - Oracle

Holul spre baie e integral din sticlă. Câțiva centimetri de transparență între tine și restul vieții. O fată aleargă după sângele curs din nas, o alta încearcă să prindă prafuri scăpate prin aer. E ca pe Pământ, doar că nimeni nu se împedică pe tocuri. Oglinzile stau de jur împrejur, ca inelele unui Saturn pitic. Spațiu au ba, rujul tot nu stă toată noaptea pe buze, așa că îți mai zăngăni puțin rochia și te aranjezi. După ce te-ai refăcut femeie fatală vezi un individ costumat căruia îi plutește cravata după tine. Judecând după cum se uită, pare că ar fi văzut prea multe filme franțuzești la viața lui, iar tu ai lăsat bucuroasă nouvelle vague-ul acasă. Omelette du fromage!

4. Disclosure - Magnets ft Lorde (Jon Hopkins remix)

Costumatul cu aere de Belmondo te întreabă dacă știi de piscină, te ia de mână și îți spune să închizi ochii și să îți ții respirația. Când îi deschizi e totul un val de turcoaz prin care trec pești umflați și plutesc cămăși albe. Nu înțelegi cum de poți respira în voie și îți amintești de basme vechi cu flăcăi ademeniți de femei reci și acvatice. Dai să verifici dacă nu cumva ți-au crescut niște branhii dar costumatul te strânge mai tare de mână cât să te prinzi că nu visezi. Începi să te relaxezi și te prinzi că auzi și muzică, apa se sparge în mod regulat pe ritm și stai într-un acvariu imens făcut din oglinzi. Nu te-ai fi gândit că o să poți să dansezi sub apă, dar începi să te învârți ușor și să plutești mai ceva ca-n Lacul lebedelor. Belmondo aspirant râde cu bule mici pe dinți.

5. Royksopp - Bounty Hunters

La următoarea inspirație te trezești întinsă pe o canapea de spumă și te simți de parcă o să ți se lipească organele interne între ele. Respirația presupune un efort atât de mare de parcă te-ar fi băgat cineva într-un sac vidat. Se aprind multe luminițe în jurul tău și ai senzația unei aterizări forțate spre prăbușire. Încerci să te încordezi și să te ridici dar e mult prea greu să te opui forței. O voce cu autotune răsună peste tot povestind suav ceva legat de calm și aterizare forțată. Ești smucită de mână exact când te enervezi că o să ratezi totul dacă o să rămâi lipită de canapeaua aia; Belmondo cel mic este din nou la datorie și reușește să te răstoarne pe podea. De acolo se vede totul. Te-ai pregătit toată viața ta pentru spectacolul ăsta: cele mai rapide linii de lumini, cele mai multe pietricele înfipte în geam, cu cea mai mare viteză. Mai mare decât orice îți puteai închipui. Nava se înfige în cea mai deplină și rapidă cădere liberă, ca un titirez scăpat de sub control, cu scântei de sudor prin spațiu. E de departe cea mai mișto petrecere la care ai fost.

6. Eric Prydz - Opus (Four Tet Remix)

Căderea durează atât de mult că nu te-ar mira să se dezintegreze și ultimul cui din toată nava de metale grele. Viteza e atât de mare că nu poți să îți deschizi gura să zici ceva. Simți cum îți dau lacrimile fără să curgă, toată ființa ta e încordată într-o singură cădere perfectă, cu cel mai frumos cer pe care l-ai văzut vreodată, o geometrie desăvârșită, aruncată în aer. Nu poți să îți explici nimic din ceea ce vezi și ți-e teamă și să clipești, să nu care cumva să ratezi ceva, să nu care cumva să ajungi apoi să uiți. Îți bate inima de parcă ai împinge tu nava și ești destul de convinsă că vei muri cel mai fericit om. Exact când crezi că poate că ar fi timpul să te gândești totuși la viața ta și la cum se termină, lucrurile par să încetinească treptat. Îți simți mandibula cum se desface, dinții cum scrâșnesc, pleoapele cum încep să tremure și parcă se rupe totul în tine într-o dezmorțire cu oase fărâmițate. Te uiți întrebător spre costumat dar auzi aplauze și te prinzi imediat ce s-a întâmplat: ați reușit să aterizați.

7. Silhouettes I, II & III

Devii treptat conștientă de corpul tău și te întrebi dacă ți s-o fi întins rujul în timpul căderii. Tragi de rochie să te reflecți în ea și băiatul ce se vrea Belmondo începe să râdă scrâșnit de preocupările tale superficiale. N-are decât, fiecare gestionează situațiile extreme cum crede de cuviință. Te apropii de geam dar nu mai vezi nimic din cauza prafului. Oamenii par să se dezmeticească încet din cădere și orbecăie prin navă cu rochii rupte, cămăși scoase din pantaloni, sclipici întins pe față și cravate atârnate, dezabuzați ca după orgia secolului. Ai zice că ești într-un set-up de film porno din anii ’70, acum un secol, pe Pământ. Se pare că am aterizat unde trebuie și încet-încet toate personajele răsfirate încep să uite din nou că pot muri. L’ombelico Belmondo te ia din nou de mână – cu vorbitul mai greu, și te duce înapoi în acvariul gol, dispare până în bar și se întoarce cu un soi de picnic portabil, plin de finețuri și vin. Peștii zboară în continuare printre voi și le mai aruncați din când în când firimituri, deși știți că sunt doar niște holograme. Dar ei par să le mănânce, așa că cine mai știe cine e real și cine nu. Dați noroc și vă aprindeți o țigară, deși nu aveți voie. Costumatul rânjește strâmb: abia acum ți s-a întins rujul.

Playlist de party electro pe orbită