Tetelu: cel mai banal super-excitat super-tare şi super-depresiv personaj obsedat sentimental din literatura română.

Profitați de anul 2014 și investiți în cea mai mare comoară pe care o puteți dărui cu modica sumă de maxim-50-lei-cu-tot-cu-pungă în numele sărbătorilor de sezon! O operă literară despre un univers în care poate oricând să ploo feeric cu fulgi de cîcat și bani, un spațiu nedefinit de nicio axă de referințe, unde un individ și-ar dori să fure din femei însărcinate, o personalitate care și-ar dori să fie însuși premiul Nobel… Jurnalul lui Tetelu, scris - culmea - de însuși Tetelu, este un fenomen cu care slabe șanse să se mai întâlnească România prea curând: o satiră pulpoasă ca o piersică tăbăcită de soare, probabil cele mai bune glume pentru care vrei să o suni pe gagică-ta să te prefaci că le spui tu pe moment, o sfidare a logicii în parametri de amuzament și cele mai nasoale remarci pe care nu ar trebui să le facă nimeni niciodată despre nimic. Vis devenit realitate pentru colecționarii Jurnalului, care a apărut săptămână de săptămână în ziarul Academia Cațavencu timp de ani buni, Tetelu și-a scanat scrisul inconfundabil, cât și desenele, deopotrivă inconfundabile și ele, iar rezultatul final conduce lejer către râs prin asfixiere.

Promotorul a două valori primordiale - dactilografierea cuvântului câcat ca la Brăila (adică cu â, respectiv î, și nu ă), alături de notarea corectă din punct de vedere moldovenesc a cuvântului adica, Tetelu este un domn ce poartă în 3D-ul de zi cu zi numele de Dragoș Mușat și se ocupă de comedie până la paroxism. Lucrează în publicitate, dar numai în timpul în care nu scrie la Jurnal. Tot atunci mai joacă și diverse personaje în show-uri TV. Tetelu se roagă, sfidează și transformă. Dacă am fi fost într-o țară civilizată, Tetelu nu numai că nu ar fi existat, dar ar fi fost faimos!

Cu ce te ocupi tu, de fapt? Adică scriu că lucrezi în publicitate și în strălucita industrie de entertainment?

Da, câștig bani și faimă, ca toți cetățenii care nu vor să moară degeaba. E interesant să ai mai multe personalități - și să știi că ele nu se suprapun niciodată. Orice coleg poate să spună asta: unde trebuie să fiu serios sunt deosebit de serios, iar acolo unde trebuie să fac lumea să râdă, adică unde trebuie să fiu neserios, sunt foarte neserios.

Știi câți gunoieri m-au oprit pe stradă să îmi spună că le place cum joc la televizor? De multe ori e posibil să mă fi confundat cu alții, dar sunt atât de draguți când te laudă aruncând cu lopata gunoiul în tomberon… Gloria e atât de măreață, că depășește mirosul împuțit de mere stricate.

Ai intenționat să inventezi un nou sistem de scriere în limba română? Această combinație de transcriere fonetică îmbinată cu ilustrații ocazionale?

Am încercat să nu mă repet și să nu repet nimic din ce s-a mai făcut în literatura română. Practic, Jurnalul lui Tetelu a lansat în România seria de glume despre scrisul cu mai mulți de „i” decât normal, seria de vorbit cu greșeli gramaticale, seria de glume cu „gen”, „mijto”, „ej nebun”, „nu mai înjuraț!” și alte glume, care acum fac parte din patrimoniul limbii române. Dar generatorul acestor glume a fost, inițial, Tetelu. Acum au intrat în limbă și toată lumea se folosește de ele. Mă uit cu simpatie la cei care fac glume de acest gen și numai eu știu că au pornit de la Tetelu - dar îmi dau seama că nu are sens să mă deranjeze asta, Tetelu a făcut istorie. Mai mult, a marcat istoria perioadei lui, chiar dacă nu este evident pentru toată lumea azi. Tetelu e unul din marii influenceri din limba română - și ăsta e un fapt.

Iar desenele sunt cea mai bună dovadă ca Tetelu este nebun și ar trebui închis de urgență la psihiatrie.

Ce complexe ai?

Faptul că nu sunt Atotputernic. Dimpotrivă. După ce ești pe valul valurilor, o iei în bot de nu te vezi și te trezești la pământ, ca ultimul nimic, fără nicio putere asupra destinului tău. Da, am complexul lui Dumnezeu: dac-aveam eu un Dumnezeu mic, numai al meu, cu care să îi bat pe toți cei care se pun în calea fericirii mele, ei, ce Univers mișto am fi avut noi aici în Calea Lactee… Așa, trebuie să ne mulțumim cu acest Univers banal, mizerabil, inventat de acest Dumnezeu fără prea multă imaginație. Ba nu, are imaginație: cea mai bună imaginație a lui a fost să inventeze bolile, durerea și moartea. Nu vedeți că lucrurile rele sunt multiple (numărul de boli e practic infinit), în timp ce alea bune, numai câte unul: Binele, Adevărul, Frumosul, Fericirea?!

Al dracu', parcă dădea de la El…

Câți ani (lumină, eventual) are Tetelu?

Tetelu are câți ani lumină vrea el. Din fericire, el este Nemuritor. Din păcate, este Nemuritor numai pentru o zi.

Cum ar fi arătat jurnalul dacă Tetelu ar fi fost gay?

Ar fi avut și mai multe prietene femei. Așa, a trebuit să se limiteze numai la cele cu care făcea/ încerca să facă sex. De fapt, toată viața sa, Tetelu avea un singur scop: să facă sex cu femei. Dacă îi ieșea sau nu, asta e altă treabă, dar drive-ul lui principal acesta era: să se îmbogățească, dar nu de dragul de a se îmbogați, ci pentru a face sex cu o extraterestră beată și un Mercedes într-o cadă cu șampanie...

Un moment în care ai fost foarte mândru de creația jurnalieră?

Când Horia-Roman Patapievici a spus că îi place nespus Jurnalul lui Tetelu. Apoi, Universul s-ar fi putut dezintegra, alte cuvinte ar fi fost de prisos.

Dacă ar fi ieșit acum Tetelu președinte, cum ar fi arătat România peste un an?

România ar fi fost o mare Tetelia. În Tetelia toți locuitorii ar fi fost presedinți și n-ar fi existat decât un singur cetățean, un singur alegător. Pe care l-ar fi curtat toți presedinții, să le dea votul. Alegătorul ar fi fost, desigur, Tetelu, care își dăduse în prealabil demisia din funcția de președinte și i-ar fi lăsat pe toți ceilalți proști să se facă președinți în locul său și să se bată pentru votul lui. Cine ar fi câștigat în final? Tetelu! Tetelu, singurul cetățean într-o țară cu 22 milioane de președinți.

Cum iubește Tetelu?

Tetelu iubește superb. Nimeni nu scapă neiubit. Pe bani. Tetelu știe că toată lumea are un preț. În jos. Toată lumea poate fi cumpărată. Iar iubirea?! Iubirea este o imensă iluzie. Iubește numai cine are prea mult timp de pierdut. Cine vrea să trăiască cu adevărat nu are timp de iubit. Pentru că a trăi înseamnă: să produci bani; să produci și mai mulți bani; să te bagi în față; să fii mai deștept decât ceilalți; să faci sex cu nevasta prietenului tău. Și atunci, cine are timp de iubire?! Hai să fim serioși, Iubirea este un sentiment supra-solicitat, într-o lume în care cinismul este soluția. Iubire = Satisfacerea nevoilor primare. Cam atât. De iubit au timp ratații. Restul muncește, creează sau fură. Dacă nu te afli într-una dintre cele trei situații de mai sus, ești pierdut. Iubirea te mănâncă.

Ce te-a motivat să ții atât de ordonat un jurnal, de la care să nu tragi țeapă câte o lună?

Ura față de Universul creat de Dumnezeu. Demontarea marii minciuni din spatele Universului Dumnezeu este o muncă feroce, zi de zi, lună de lună, an de an. Este o muncă de cercetare minuțioasă - și, dacă te-ai hotărât să te bagi în asta, nu ai altă șansă decât să fii serios. Și să afli Adevărul. Dar răsplata e mare: vei afla că nu vei fi fericit. Ce satisfacție mai mare poți avea în viață?!

Ce te-ar face vreodată să te cerți iremediabil cu Tetelu și să vă despărțiți, din interiorul ființei tale?

Numai eu l-aș putea trăda pe Tetelu, Tetelu nu m-ar putea trăda niciodată. Pentru că Tetelu este Eul interior. Dar nu al meu, ci al oricui. Da, Tetelu este Eul interior al oricărui om de pe pământ. Pentru că el este perfect: fură, face sex pe bani, nu crede în nimic, nici măcar în el și nu îi e frică de Dumnezeu. Pentru că știe că n-are curaj să se bată cu El - atunci devine extrem de puternic. A ocoli bătaia este și ăsta un talent extrem. E ca și cum știi sigur că ai SIDA, dar nu te duci să îți faci testul HIV. Așadar, Tetelu este fericit, pentru că este nefericit. Fericirea lui vine din faptul că ȘTIE că este nefericit. Cum să te desparți de un asemenea om, chiar și în interiorul tău?! Nici măcar nu e atâta loc: cum dracu` să împarți un Eu interior la doi oameni?! Cîcat!

Un defect care te-a usturat cel mai mult în timpul vieții?

Buna-credință. Cel mai bine e să fii de bună-credință în lumea asta abia când vei fi mort. Atunci poți fi amabil cu toată lumea și nu vei pierde nimic - căci nimeni nu îți va înșela așteptările tale de Mort. Toți te vor dori îngropat, ceea ce se întâmplă și în viața reală, numai că nu este atât de pe față.

Ce nu și-ar imagina nimeni despre Tetelu și viața sa interioară?

Că Tetelu are un suflet. Mic. Atât de mic încât este infinit. Și atât de mic e sufletul lui Tetelu, încât nu încape nici măcar o mână să scoată infinitul de acolo. Nici măcar două degete. Și uite-așa rămâne Tetelu cu un suflet mic-mic, infinit.

Ce viitor are Jurnalul lui Tetelu?

Petrol. Așa cum viitorul tinerilor este bătrânețea, așa și viitorul cărților este putrezirea. Apoi, peste miliarde de ani, un bou va da un sex oral unei fete într-o mașină pe marginea drumului, cu motorul pornit, consumând petrolul în care s-a transformat, ironic, peste timp, Jurnalul lui Tetelu.

Ce l-ar dezamăgi cumplit pe Tetelu?

Iubirea. Ziua în care se va declara profund îndrăgostit. Fără a o bate. Pentru că Tetelu poate iubi, dar numai pe momente scurte. Deoarece își aduce aminte ultimul dintre cele trei mari adevăruri ale lui Tetelu: 1. Universul este infinit 2. Timpul curge linear 3. Femeile sunt curve.

Viața trebuie să fie destul de distractivă înconjurat de atâta umor. Adevărat sau fals - și de ce?

Fals. Trist. Tragic.

Umorul implică cea mai dramatică condiție a omului: aceea că ești conștient. Și dacă ești conștient, nu poți să nu fii conștient că: acest Univers este greșit, că bolile sunt starea naturală a acestui Univers și că toți veți muri. A, și că toate femeile sunt curve. Păi, ce câcat de Univers e ăsta? Dați-mi alt Univers și alt Dumnezeu și putem face Viața acceptabilă. Până atunci e numai Umor. Și mult cancer.

Poate umorul să ducă la patologie?

Nu știu, dar sper să apară primul om care a fost condamnat pentru crimă, pentru că, având prea mult umor, a omorât un alt om, care nu avea umor. Abia atunci s-ar dovedi că societatea a evoluat. Deocamdată, lumea omoară din ură, din gelozie, din invidie și alte sentimente josnice.

Nimeni nu a omorât din umor pe altcineva, și asta mi se pare un păcat: prea mulți mediocri scapă nepedepsiți.

Cea mai mare problemă actuală a umanității este?

Iubirea. Dom'le, iubim prea mult și muncim prea puțin. Dacă nu am dreptate, atunci explicați de ce după prima parte a vieții oamenii se ceartă cel mai mult de la bani și nu de la altceva. Sunt cinic? Atunci fă un copil și contrazi-mă, boule.

Dacă ai avea o super-putere, ce ai face într-o zi prin ea?

Mi-aș dubla salariul. Atât. Să nu bată la ochi. Doar nu o să-mi iau o mașină de Formula 1 și să mi-o pun apoi pe gaz… A, și aș omorî pe toți ceilalți oameni, să mă plimb numai eu cu mașina mea de Formula 1. Și aș păstra vie doar o proastă din liceu care m-a refuzat în perioada respectivă, să-i arăt ce tare am ajuns. Și ce mult a greșit. Proasta.

Sloganul care te face să funcționezi zi de zi?

Vreau să muncesc. Ca să uit. Dacă uit, uit că e atât de greu și că suntem singuri în Univers. În Univers?! Câcat, suntem singuri în apartamentul pe care îl împărțim cu Celălalt! Cine e dobitocul care spunea că e singur în Univers?! Dacă-ți bag una în gură, mori.

De ce nu faci filme? Scenarii?

Ha! Tetelu a făcut multe filme. Dacă citești atent, aproape toate episoadele sunt construite ca mici scenarii, care încep și se sfârșesc în fiecare episod. Dacă ți-a plăcut Tetelu, este pentru că ai văzut cu ochii minții un film. Porno. De dragoste. Cu oameni care mor de diferite boli pe măsură ce fac sex între ei. Cel mai lung scenariu de film porno de artă. Un scenariu scris în 10 ani. Fără pauze, nici măcar o săptămână în 10 ani. La final, personajele mor. Acum înțelegeți de ce zicea Tetelu că toate femeile sunt curve? Păi dacă joacă într-un film porno… De artă, de ne-artă, dar Tetelu e cel mai trist film porno din lume. O adevărată tragedie porno.

Cea mai tare chestie despre Brăila.

Brăila este în Univers. Mi se pare un lucru inacceptabil, chiar și pentru unul din Brăila! Păi ce dracu' să caute Brăila în Univers?! Hai, frate, e prea aiurea! Brăila nu are ce căuta nicăieri, de unde și până unde în Univers?! Universul e o chestie serioasă! Iar Brăila una și mai serioasă.

Ți se zice că intimidezi oamenii, în sensul în care le iei gluma de la gură, că umorul lor nu se simte în stare de relaxare în prezența ta?

Nu iau gluma de la gură nimanui. Dimpotrivă, aștept parteneri de glume. Dacă se intimidează vreunul, atunci e cineva care își dă seama că nu face față. E ca la șah sau la chelneri: dacă ți-au prins frica, îi faci. Însă eu îmi doresc numai parteneri în glume, deși recunosc că eu râd cel mai bine la glumele mele - dintre toți prietenii mei…

Dar certat pentru chestiile abjecte pe care le scrii relaxat, pe care unii nu pot încă să le recunoască drept adevărate?

O-ho! Am fost certat de toată lumea! Credeți că e ușor să fii sau să scrii Tetelu?! A fost o luptă de zece ani din care am ieșit învingător, cu câteva mici înfrângeri. De fapt, numai două: de două ori am fost cenzurat. Tocmai de aceea am întrerupt Tetelu, pentru că Tetelu nu poate scrie sau trăi într-un mediu controlat de ceilalți. Pentru că ceilalți n-au puterea și nici căderea de a decide ce să scrie sau să gândească Tetelu. A, că vrei să critici Tetelu… Fă-o, dovedești cât de prost ori de mediocru ești. Tetelu e atât de ușor de înțeles, dacă ești deosebit de inteligent…

Niciodată nu m-au interesat argumentele economice, comerciale, de marketing - am știut întotdeauna că trebuie să existe și lucrări absolut independente de orice constrângere. Și în asta stă valoarea lui Tetelu. Iar încăpățânarea a dat roade: pentru cei câțiva, mulți sau puțini, care l-au îndrăgit pe Tetelu, acesta a fost simbolul libertății absolute. Indiferent cât de porc sau de lipsit de maniere a fost Tetelu. Pentru o jumătate de pagină de ziar și pentru cinci minute erai în lumea celui mai liber personaj literar românesc. Ce, n-a contat?

Ești ușor bipolar cu senzații ca de la cocaină și după aia pici în depresii saaau ești tot timpul super tare și extraordinar?

Tetelu este linear: este cel mai banal super-excitat super-tare și super-depresiv personaj obsedat sentimental din literatura română.

Într-o zi, când criticii literari de școală vor avea suficiente c*aie, cunoștinte literare și, desigur, suficientă inteligență speculativă - și nu vor mai trăi în bula mediocrității românești - Tetelu va fi recunoscut la justa lui valoare, peste toți eroii de p*șat din literatura română gen Fred Vasilescu, Moromeții, Ion Aglanetașului și alți cretini clasici români. Tetelu este un personaj rafinat, ultra-modern, contemporan cu artele moderne ale secolului în care trăim, singurul capabil să înțeleagă arta conceptuală și experimentalistă din lumea ultra-conectată și avangardistă din principalele capitale culturale ale lumii.

Tetelu este un new-yorkez rafinat din Brăila. Sau din Tetelia.

Ce te faci dacă mâine te scoli din somn și p*la umor de partea ta? Ce se alege de tine?

E foarte posibil. Sunt sentimento-dependent de starea de bine a omenirii, de pace, de ordine. Dacă ar exista și cel mai mic pericol că societatea capitalistă s-ar duce dracului și că va trebui să trăim în minciună, cred că mi-aș pierde umorul în doi timpi și trei mișcări. Dacă ceva rău se va întâmpla, mă voi retrage din societate, la oraș. Voi fi cel mai serios angajat al celei mai banale întreprinderi, care mă va angaja pe post de nimeni.

Și ce, crezi că n-am mai făcut asta? Umorul este un lux - îți trebuie și unmediu pe măsură, o societate și o bunăstare sau măcar o futută de tinerețe care să îți permită să iei viața la mișto. Umorul nu vine din sărăcie, ci din bunăstare.

Dar dacă ai putea să alegi un moment din istoria omenirii în care să intervină Tetelu, care ar fi și cum și de ce? Și mai ales: când.

La momentul creației. Cred că aș fi renunțat la ideea că trebuie să împarți viața cu sexul feminin. Sunt prea egoist, mă deranjează gândul că trei sferturi din viață trebuie să le consumi făcând genul feminin să strălucească.  Cîcat, în timpul asta ar fi putut fi citite milioane de cărți! Ar fi fost mai puține războaie. P*zda = război. Lipsa ei = pace. Pace = mult timp liber, cărți, relaxare, sex cu roboți etc.

Auzi, dar DE CE să NU fie femeile curve?!

Să fie, dar ÎN DREPTUL LOR! Problema nu e că femeile sunt curve, ci că sunt curve CU CEILALȚI! Cu tine. Și cu tine, cititorule. De ce nu sunt femeile curve cu ele însele? Cu animalele? Cu copaci? Cu mașini, troleibuze, munți, pești, pietre?! Pentru că p*zda este o armă, câteodată mortală. Îți omoară timpul, trecutul, amintirile.

Fii, fată, curvă, dar nu cu bărbații.

Cunoașteți vreo femeie care ar vrea să fie curvă fără să facă pe nimeni să sufere? Acelea sunt prostituate - și sunt niște femei foarte onorabile, practicând cinstit o meserie foarte grea. Și mai e problema cu curvele închipuite: unele nu sunt în stare de așa-ceva și atunci testează. Se fac curve, și "rele" și "experimentaliste", apoi te trag la răspundere că le tratezi ca pe niște "curve". Păi n-ai zis tu, păpușă, mai devreme, că ești rea și curvă?!

Și serios acum: this is the end of Tetelu? Nu dai niciun spoiler cum că ar mai apărea vreodată ceva oricând oriunde?

Nu cred că Tetelu se va termina. Sunt atâtea idei care nu au fost scrise… Suferința, depresia, fericirea și curvăsăria nu se vor termina prea curând. Important e să rămâi atent și viu - și relaxat, să le tratezi cu dispreț, adică cu umor. Cinismul va salva omenirea. Nu Iubirea. Asta se învață la literatură - dar nu este adevărat, numai mediocrii cred că Iubirea va salva lumea. Lumea va fi salvată de o p*lă ca lumea în cur.

A, și de unde atâta filosofie, chiar așa?

De nevoie. Vrei să mori prost?! Da' nu sunt destui care fac asta?! În plus, nu vezi că viața asta își bate joc de tine? Nu vezi că aruncă în noi cu boli, durere, suferință? Atunci îți trebuie puțină filosofie - ca să înțelegi că trebuie să nu te iei prea în serios. Și nici câcatul ăsta de viață. Deși o sticlă de coniac turnat în fundul cuiva face cât o mie de cărți - și face viața suportabilă… Ați încercat? Ambele tabere câștigă.

Tetelu este pe Facebook și la Humanitas. Fotografie de Claudiu Popescu. 

***
P.S. Ilustrația aleasă de Tetelu pentru acest material este însoțită de explicația: „Uite și pe Tetelu. Nu mă pot abține să nu râd la imaginea asta. Era el cu cea mai urâtă femeie din lume. Dar vezi ce drăguț e? Îi zice «Bună, frumoaso!» ca să îi facă un compliment, că știe că ea va vrea să creadă complimentul. Ce drăguuț!”