Viaţa fără plastic

Am început de ceva timp să fiu dureros de conștientă de cât de mult waste produc. Poate mai puțin decât alții, însă îmi place să cred că lucrurile astea nu contează în ansamblu, ci la nivel individual. În ultimul an am adoptat o dietă vegană. La început, mi se părea că făceam tot ce ținea de mine și că era suficient. Însă nu este. Deși s-a constatat recent că industriile de carne și lactate poluează chiar mai mult decât industria de petrol, plasticul este ireal de distrugător. În 2016, producția globală de plastic a ajuns la aproximativ 335 de milioane de tone metrice, dintre care doar 10% au fost reciclate.

Nu știu cum s-o zic mai clar: este datoria noastră să schimbăm ceva și să contribuim la conservarea planetei. Până la urmă, nu există o Planetă B.

FACTS: 

În ultimii zece ani, am produs mai mult plastic decât în ultimul secol.

Plasticul se degradează în 500-1.000 de ani. Ceea ce înseamnă că tot plasticul care a fost produs vreodată ÎNCĂ nu s-a degradat complet.

În 50% din cazuri, plasticul este folosit o singură dată, apoi aruncat. O sacoșă de plastic are o viață average de 15 minute.

160000 de sacoșe de plastic se folosesc global pe secundă, un million pe minut și de la 500 de bilioane la un trilion pe an. Cinci trilioane de sacoșe de plastic sunt produse anual. Puse una lângă alta, ar putea să înconjoare globul de ȘAPTE ori.

Anual, aproximativ un million de păsări de apă mor din cauza plasticului pe care îl înghit, iar 100.000 de creaturi marine din cauză că se înfășoară în plastic. Fragmente de plastic au fost găsite în stomacul peștilor, păsărilor și țestoaselor.

Se crede că există 46.000 de bucăți de plastic pe fiecare milă pătrată din ocean.

PLASTIC FREE CHALLENGE: 

On the bright side și acțiunile mici pot să aibă un impact enorm. Luna trecută, am urmat Plastic Free July Challenge, o mișcare devenită globală care vrea să promoveze o lume fără plastic. #PlasticFreeJuly pune câteva întrebări simple. Poți să trăiești o lună fără plastic? Sau, cel puțin, încercând să-ți minimizezi consumul de plastic?

Kit de #PlasticFree:

- Folosește sacoșe reciclabile sau biodegradabile: Un trilion de pungi de plastic de unică folosință sunt aruncate anual. Totuși, pot fi ușor de ocolit. Poți să folosești o plasă din material textil sau pungi de hârtie: o pungă de hârtie poate să dureze de zece ori mai mult decât una de plastic. Și are numai beneficii: nu numai că nu vatămă environment-ul, dar sunt și mai drăguțe decât sacoșele de plastic. Și e foarte ușor să găsești sacoșe biodegradabile personalizate. Always bring your own bag!

- Sticlele de plastic: sunt la fel de dăunătoare ca pungile de plastic. Și sunt, de asemenea, la fel de ușor de evitat; poți pur și simplu să-ți iei o sticlă reutilizabilă (și de obicei poți să găsești sticle foarte mișto și ieftine, deci pot să și contribuie la stilul personal!). În țări precum UK, localurilor le este impus să-ți umple sticla cu apă dacă le ceri. (Iar apa de la chiuveta este potabilă și gratis.) În România poți folosi filtrul.

- Paiele de plastic: Paiele produc mult rău. Sunt făcute în 10 minute, utilizate timp de 20 de minute și rămân pe pământ pentru totdeauna, pentru că nu sunt biodegradabile. Restaurantele aruncă în jur de 45.000 de paie de plastic un an. Nu este „doar un pai”. Și nu ne permitem să mai gândim că ”este doar un pai”; în special dacă alți opt bilioane de oameni gândesc asta. Opțiuni reciclabile: paie de carton, de bambus (care sunt și foarte drăguțe!) de sticlă sau reed. Sau pur și simplu poți să nu ceri pai la băutura ta sau să-l refuzi, în caz în care îți este adus.

- Cumpărături second-hand: Cred că se știe că industria fast-fashionului este cumplită. Nu numai că marile corporații precum Zara, Bershka și H&M își exploatează muncitorii, care provin din țări defavorizate, dar impactul lor asupra mediului înconjurător este extrem de nociv. Textilele colorante reprezintă al doilea cel mai mare poluant al apei, iar poliesterul este cea mai folosită fabrică în fast-fashion. Microfibrele de poliester reprezintă o amenințare pentru viața acvatică, în special pentru animale mici; 90% dintre animale au mâncat microfibre cel puțin o dată. Nu numai că să cumperi second-hand e mult mai ieftin (iar România este plină de SH-uri mișto; poți să găsești haine minunate și de brand (!), vândute și cu 5 lei), dar second-hand shopping-ul are și un impact pozitiv. E un mod direct de a recicla și de a îți minimiza waste-ul. Iar hainele de mâna a doua au și ele povestea lor. (Alte sfaturi despre cum să te îmbraci responsabil) 

- Periuțe de dinți. În Statele Unite, un miliard de periuțe de dinți sunt aruncate anual. Ar putea să se întindă în jurul Pământului de patru ori, iar 50 de milioane de kilograme de periuțe de dinți sunt aruncate în gropile de gunoi. Ce poți să faci: Poți să-ți reciclezi periuța de dinți: poți să o folosești la curățenia de casă (pentru podele, robinete, scurgere sau chiar pentru a lustrui inele sau alte bijuterii). Poți să-ți cumperi periuțe zero-waste, din bambus, sau electrice.

- Mănâncă mai multe legume și fructe, ceea ce nu numai că ar fi mai sănătos, dar ar avea și un impact pozitiv asupra mediului înconjurător, deoarece, cum am menționat anterior, industriile de carne și de lactate sunt extrem de dăunătoare. Și ar fi și bine pentru animale.

- Coffee cups: anual, mai mult de 100 miliarde de pahare cu o singură utilizare sunt aruncate global. Au și capace de plastic, ceea ce mărește și mai mult impactul lor negativ. În schimb, poți să folosești pahare/căni reutilizabile. Unele localuri și aleg să îți ofere reducere dacă vii cu propria ta cană. Și, din nou, se pot găsi căni foarte cool, pe care poți să ți le personalizezi și singur.

Între timp, Starbucks a renunțat la paie și la capace de plastic și sunt în proces de redesigning al paharelor. În același timp, în Australia s-a interzis utilizarea sacoșelor de plastic, iar, în India, s-a interzis de tot plasticul. Lucrurile se schimbă; cu pași mici, dar siguri. Mi se pare și foarte important să apreciem eforturile pe care le fac alții, chiar dacă par neînsemnate.

Am citit un articol foarte mișto despre anxietatea de „a pierde” provocarea. Și rușinea pe care o simți când îți dai seama că nu ai refuzat paiul de plastic în cafenea sau când realizezi că ai uitat să-ți iei punga de cumpărături de acasă. Dar este okay. În primul rând, este important să fii conștient de problemele ridicate de Plastic Free Challenge și să ajuți la raising awareness. Provocarea aceasta e despre schimbarea unor obiceiuri vechi – și este nevoie de timp pentru asta. Nu poți să schimbi totul peste noapte. Este important să încerci. 

CONTURI DE INSTAGRAM: 

@plasticfreemermaid: Kate Nelson este o sirenă care a co-fondat organizația non-profit Save the Mermaids, care încurajează femeile să se implice în conservarea și protejarea oceanului, a înființat campaia #TOPLESSfortheSEA și are și un blog iquitplastics.com. Toate postările ei sunt super insightful și cadrele din ocean sunt magice.

@eatingwithmax: Max La Manna este un bucătar vegan care gătește minunat și este un activist convins #zerowaste și #plasticfree. Toate postările lui includ tips&tricks pentru a duce un stil de viață mai sănătos și conștient. Și, sincer, m-a făcut să vreau să învăț să gătesc mai bine.

@styngvi: Stefan își spune „artivist” și „eco-warrior”. Este un graphic designer super talentat care face ilustrații minimaliste cu mesaje puternic activiste despre mediul înconjurător și veganism. Nu numai că stilul lui este foarte frumos și delicat, dar sunt sigură că sloganurile pe care le folosește te pun pe gânduri: Environment Over Convenience / I Am More than a Predator / There Is No Planet B. 

Pe durata challenge-ului, am devenit din ce în ce mai pasionată de zero waste, reciclare și alternative eco-friendly. Acum am news feed-ul plin de activiști extraordinari, care postează pe insta story-uri tutoriale și DIY-uri, informații, statistici și poze adorabile cu animale, care mă impulsionează să nu uit că fiecare dintre noi poate să schimbe ceva și că e dureros dacă nu încercăm. I-am convertit și pe majoritatea prietenilor mei. Ne trimitem link-uri, când ne vedem la un pahar de vin discutăm despre alternativele pe care le-am văzut pe Instagram și încercăm să ducem informația cât mai departe. Am fost și plăcut surprinsă să văd cât de deschiși sunt oamenii cu privire la acest subiect; spre deosebire de alte teme legate de social awareness (feminism, veganism, lgbtq+ etc), oamenii pun, de obicei, întrebări, vor să afle mai multe, să devină mai conștienți și sunt dispuși să își schimbe anumite obiceiuri, oricât de mici ar fi. Am citit, recent, că există și alternative eco-friendly pentru menstruație (moon cups și reusable pads) și pentru contracepție (daysy, de exemplu). Plănuiesc să fac un research mai extins și pe tema asta. Între timp, aștept să îmi vină periuța de bambus pe care am comandat-o de la The Bam & Boo Toothbrush – și sunt extrem de entuziasmată. The future IS cruelty-free.

***
Mai multe despre Plastic Free Challenge găsiți pe plasticfreejuly.org. De asemenea, din momentul în care te alături provocării, primește săptămânal sfaturi și cuvinte de încurajare pe mail. Și nu uitați că Plastic Free Challenge se poate face oricând, nu numai în luna iulie.