Cele mai iubite 5: Denisa Niţă

Stau în fața șifonierului. Tricouri peste fuste, pantaloni peste rochii. Nici nu-mi dau seama care-i ce, că toate-s negre. Zăresc o fustă colorată: gata, pe asta o iau. Ah, n-am cu ce s-o încalț. Mă îmbrac cu rochia neagră. Aia simplă, din material elastic, scurtă. O iau pe mine. Mă spăl pe dinți, îmi prind părul, mă încalț. Bă, da’ vreau să fiu comodă. Să pot sta și eu crăcănată prin troleu. Ajung în blugi, tricoul ăla din liceu și geaca de piele.

Sinceră să fiu, aș umbla goală. Tot timpul. Asta explică, pe scurt, relația mea cu moda sau stilul. Mi-a zis cineva la un moment dat, „Bă, tu faci cu hainele cum fac unele cu bărbații. Îți iei ceva, îl porți până îl uzezi, te plictisești și când scapi de el, rămâi fără busolă.”

Fusta de 8 lei

În toată garderoba mai am o singură fustă scurtă. În schimb, am prea multe fuste midi, creion. Îmi taie picioarele, mă scurtează, dar le iubesc.

În fine, căutam disperată o fustă midi. Să nu fie creion și să se umfle când mă învârt. Atât știam că vreau. Stau lângă AFI, așa că scanam magazinele în fiecare zi: prea scumpă, prea urâtă, n-au mărimea mea. Din nou, prea scumpă. Dar, de puțin timp, descoperisem SH-urile. Intru în vreo două, nimic. Mă duc undeva prin Militari, la capătul lumii. Umblu printre umerașe, mi se pune cârcel, nu găsesc nimic. Mă duc și în colțul ăla gol, pe care îl evită toată lumea. Și-o văd, e neagră, e midi, pot să intru de trei ori în ea și e opt lei, asta e! O iau.

Body-ul redus

Hainele simple, pasiunea mea. Body-ul ăsta l-am cules de pe jos.

Patru femei cu mâna pe același umeraș, bărbați speriați, haine pe jos, coadă la casă, îmbulzeală la cabinele de probă. Reduceri în mall. Am intrat de bunăvoie în Bershka, dar nu știu ce caut aici. Mă împiedic de un umeraș. Înjur de toți răniții și-l ridic. Mă uit mai bine, e agățat de el un body alb. Mărimea XS. Long story short, îl iau.

L-aș purta oricând, oricum, cu orice. Îmi mai iese un sfârc din el, că-i prea decoltat, dar ăsta e farmecul lui.

Espadrilele mâțe

Nu-mi plac pisicile. Semănăm prea mult ca să ne înțelegem. Dar am o pereche de espadrile cu mâțe. Și-s printre încălțările mele preferate. Au ochii albaștri. Nu trebuie să le hrănesc. Nu le schimb nisipul.

Bereta

Întotdeauna calm, glumeț, iubitor înrăit al femeii, sufletul petrecerii, fost prim-solist balerin. Bunică-miu, de fiecare dată când îl vizitam, îmi spunea că am un aer de franțuzoaică. Cât stăteam cu tata la el, mă uitam prin casă. Avea tot felul de bibelouri, păpuși, poze, haine. Toate aduse din străinătate, de prin turnee. Și țin minte că nu era vizită pe care să i-o fac, să nu se audă la radio Touch and Go – Would You Go To Bed With Me. Nu puteam suporta melodia aia, iar mai târziu aveam s-o ascult în neștire. Și s-o pun în practică.

Când a murit, ne-am dus să facem curat în apartamentul lui. O garsonieră imensă într-un bloc vechi de la Romană. Iubeam locul ăla. Am descoperit o groază de lucruri faine. Și fotografii. Multe fotografii. Eu am păstrat, așa, pentru mine, o beretă și-o pereche de ochelari de soare cu o lentilă spartă. Nu, nu-l simt pe bunică-miu când port bereta. Dar îmi aduc aminte de el și de franțuzoaica mică din mine.

Geaca de piele

Geaca asta a fost un punct de cotitură. Cândva prin clasa a X-a, tocmai ieșisem din pubertate. Eram în tranziție. De la rockăreală, fără machiaj, haine negre, lălâi, la colanți purtați ca pantaloni, cu sacou. Știu, te doare retina când îți imaginezi. Eram personajul principal dintr-un film horror.

Am primit-o și nu prea știam ce să fac cu ea. Geaca asta mi-a zis, „Bă, înțeleg că adolescența e grea. Coșurile, asta e, merg. Tricourile lălâi rămân, dar colanții, colanții tre’ să dispară!”. Și duși au fost.

A trecut prin multe de atunci. E tocită, ruptă pe la buzunare, nici nu mai e modelul în trend, dar tot o port. Nu mi-am luat alta încă. Am fost complice de prea multe ori, nu pot renunța la ea.
_

Denisa Niţă e posesoare de carnet de student la FJSC (Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării). Face de toate și nimic. Dependentă de cafea și bere. Citeşte-o pe Das Unheimliche.