Cele mai iubite 5: Theodor Şoptelea

Cele mai iubite 5, zici. Bun, păi am putea începe cu Emma Watson, Oliwia Wedzicha... Aa, scuze, nu. Deși, relația mea cu hainele a început când a început și relația mea cu fetele, aș putea spune. Adică de prin clasa a 6-a, când am dezvoltat (posibil de la tata, care-i pictor) un mic simț cromatic pe care vreau să cred că îl dețin (mai mult sau mai puțin). Până atunci habar nu aveam ce înseamnă asortat, exceptând compleurile cu Man United (n.r Manchester United) sau orice cu Beckham sau Zidane (da, am făcut 6 ani fotbal și-s mândru de asta!). Pe parcurs, totuși, am devenit destul de selectiv și pretențios la haine (enervând-o pe mama, bineînțeles). Am început cu tot ce înseamnă Nike și Adidas, ca orice băiat atașat de o minge, iar mai târziu, multe haine pe care le-am cumpărat din SH-uri.

O relație mai specială o am cu accesoriile ce pot fi adăugate la ce vreau eu (repede enumăr o bască verde primită cadou de la Ștefana Micu, o cravată Dior dintr-un SH, o bandană verde, un ghiozdan popular). Mi se pare că trebuirile astea dau multă personalitate și hainelor de lângă. E ca un rol secundar pe lângă ăla principal. De multe ori, ăla secundaru are artificiile pentru public la el. Așa-i și aici, cred.

Pătura de la tăticu

Pătura (că altfel nu știu cum să-i spun) am furat-o de la el în perioada pre-pseudo-hipstăraș, acum două veri târzii. Aș purta-o și la 35 de grade, da'... Nu. Și el o are de câțiva ani buni, e de la St. Oliver, dintr-un second. Țin mult la ea pentru că am o atracție destul de mare pentru lucrurile venite din familie, sau cu vreo legătură cu sângele meu sau energia mea. De exemplu, țin mult și la o ie pe care o am și am ținut enorm de mult și am plâns la fel după ce am rupt un baston de la bunicu'. Toată lumea care nu mă face boschetar când o port zice că e cool. Deci, ha, e cool.

Geaca cu îngeri urbani de la ai mei

Eh, asta e altă mâncare de.. designeri! Dap, geaca asta cred că e cea mai prețioasă pe care o am. Sau o prețuiesc eu cel mai mult, nu știu. Am primit-o de ziua mea de la părinții mei, e aranjată și pictată de tata. Și pe lângă faptul că țin la ea, chiar e foarte frumoasă. Mi-e foarte frică, însă, de murdărie, praf sau orice altceva, deci nu o scot prea mult. Tind să cred că tata s-ar îmbogăți dacă ar produce pe bandă așa ceva.

Cămașa lui Udrea

Ăsta-i unul din costumele în care am băgat omuleți formați de un autor și de mine. Adică în care am jucat. Asta-i cămașa lui Udrea (n.r. profesorul de muzică, prieten cu Miroiu) din Steaua fără nume. Un prof mai creizi, așa, dar un prof cool. Țin mult la cămașa asta, pentru că am primit-o de la Codrin Pascariu, cel mai șmecher dințos din Botoșani. El e un om cu care am împărțit mâncare, emoții, scene, bocete, alcool, zâmbete și cam tot ce se poate împărți (inclusiv personajul ăsta). Cu Udrea mă simțeam minunat pe scenă, eram așa de relaxați amândoi încât formam un sentiment de siguranță unul pentru celălalt.

Sacul roz

Sacul roz nu are cine știe ce istorie, doar m-am atașat foarte mult de el pentru că e cea mai comodă.. piesă (de ce mi-a venit cuvântul ăsta?) pe care o am. O pun peste orice, o pun oricând, o asortez cu orice și stă. E puțin peste genunchi și are un șnur jos pe care-l leg și mă transform într-un melc în cochilie.

Poncho-ul de la mama

L-am furat și pe ăsta. Era friguț afară și nu aveam idee cu ce să mă îmbrac așa că l-am luat repede din dulap de la mama. Cred că a venit de la faptul că revizionam în perioada aia Regele Shaman. Chiar mă simțeam puțin ca un tip cu un Amidamaru (și cu ceva cocalari râzând) în spate. Îmi place mult nuanța aia de verde și am ceva haine cu care-l potrivesc ușor.

***
Theodor, cu th, e din Botoșani, are 18 ani și în ultimii 2 ani e unul dintre starurile trupei DramaClub din Botoșani. Poți să-l prinzi deci jucând prin festivaluri de teatru pentru liceeni sau, din octombrie, în Valea Mută, un serial HBO regizat de Marian Crișan - un thriller românesc despre doi adolescenți, în care împarte ecranul cu Vlad Bălan. În rest, Theodor copilărește și se joacă și de-a fotografia și de-a poezia.