Unii spun că prima geacă de blugi a ieșit pe la finele secolului al XIX-lea, din mâinile lui Levi Strauss. Alții zic că japonezii i-o luaseră înainte. Cert e că, de la începuturi, geaca de blugi a fost acolo, carcasă de nădejde pentru muncă și tăvăleală și, mai apoi, pentru coolness rebel. Nu e icon pop / rock care să nu fi fost portretizat la un moment dat purtând una. Bing Crosby avea un tuxedo din denim făcut special pentru el de Levi’s, ca să-l poarte la evenimente la care nu era voie-n jeans.
Geaca de blugi își face treaba în nopțile de vară-toamnă, se ține bine și când e cu 2-3 numere mai mari, deci e OK să fie de la SH, căpătată sau șterpelită. O poți personaliza în o mie de feluri, cu briceagul sau cu țigara, cu ațe colorate, cu ținte sau cu patch-uri, sau pur și simplu târâind-o prin lume ani de-a rândul. Noi avem o slăbiciune pentru astea clasice, cu spatele curcubeizat cu mesaje și aplicații. Mult mai sexy decât o geacă vopsită-n verde sau roz. De ce ai vrea așa ceva?