Urzeala din underground

Nișa folclorică s-a transformat într-o câmpie pe care toată lumea are acum loc să experimenteze până la deșertificare. Cu toate astea, Urzeală, un brand de streetwear lansat pe piață în luna august a anului trecut, acoperă nevoile fashioniste ale unui segment tânăr și foarte deschis la minte, care până acum, din motive care îmi scapă, a fost ignorat. În decursul a aproape jumătate de an a prins viață și succes la public. Tricourile și hanoracele cu imprimeuri de inspirație folclorică din colecția de debut au fost purtate de Subcarpați, Argatu, Afo sau Nerub. Iar fanii băieților ăstora au devenit rapid și fanii Urzeală.

Centrul vechi e plin de cocalari, hipsteri nostalgici și străini cărora li se învârt ochii în cap precum păcănelele după prostituatele mascate în hostese. Lângă Atelierul Mecanic, înainte să își anunțe leșinul dramatic, am stat de vorbă cu urzitorii underground. Oana Ivan, Miruna Gheorghiță și Irina Tufescu duc pe umeri Atelierul de Haine, un incubator de proiecte pentru tineri desgineri, în cadrul căruia au dezvoltat și Urzeală, aducându-l la bord pentru povestea asta și pe street-artistul The Fly (Ionuţ Cosmin Iluc). Atelierul lor este mai primitor decât bucătăria de iarnă a bunicii și mai îndepărtat de squatul de punkiști la care mă așteptam.

De ce Urzeală și când?

Ideea ne-a venit când l-am găsit pe Fly, un street-artist din Botoșani care face grafica. Ne-a plăcut munca lui, care are o parte de inspirație tradițională, i-am scris, dar Fly era în Iași, iar distanța asta făcea lucrurile să nu meargă cum trebuie. Apoi a venit la noi pentru câteva zile și a rămas vreo două luni jumate, iar în timpul ăsta s-a născut și numele, într-o cârciumă pe la Piața Romană. Ne tot gândeam cum ar trebui să sune, ce trebuie să transmită. Să fie de inspirație tradițională dar să meargă și spre urban și să rămânem și în poveste. Urzeală presupune ansamblul de fire paralele din războiul de țesut printre care se trece firul de bătătură pentru a se obține țesătura.

De ce e brandul vostru unul de streetwear?

Pentru că e degajat, confortabil și nepretențios. Poartă doar un mesaj cu care oricine e liber să se asocieze şi să-l asimileze, motiv pentru care și susținem oamenii să ne trimită fotografii purtând urzelile pe care le-au ales. E o modă de stradă care se alege singură, pe care nu vrem noi s-o alegem sau s-o încadrăm neapărat într-un tipar sau o limită clar segmentată.

Ce credeți că lipsește din zona asta a undergroundului momentan și cum ați contribuit voi la umplerea acestui gol?

În zona românească de underground lipsește groundul, adică reperul, nucleul de la care trebuie să pornească un mesaj, indiferent de natura lui. Sau mai pe scurt, direcția, care dacă e fundamentată, se dezvoltă și devine tendință sau concept. În felul ăsta oamenii ar începe să creadă și să asimileze mesajul. Suntem clar under, dar fără ground, zic, generalizând. Undergroundului îi mai lipsește și continuitatea. Sunt multe pusee care apar și dispar la fel de repede. Urzeală nu e în punctul în care poate să spună că își propune să acopere un gol, pentru că înca lucrăm la cine suntem și cine vrem să fim. Obiectivul e acela de a transpune o idee veche, reconcepută într-o formă prezentă.

Ce aduce brandul vostru nou în sfera asta deja foarte uzată a împrumutării de motive tradiționale și tot felul de alte elemente de inspirație folclorică?

Faptul că avem motivele acelea tradiționale care sunt reinterpretate cu o grafică foarte actuală, în așa fel încât să nu arate depășit. Faptul că nu sunt lucruri luate cu copy/paste credem că înseamnă foarte mult.

Aveți și o zonă geografică specifică din care vă luați inspirația pentru motive?

Nu am pornit de la o zona geografică ci am ales să mergem pe niște categorii de elemente grupate de noi. Ceramică, lemn, instrumente muzicale, piele, apoi cred că o să ajungem la sculăria din curtea țărănească și poate intrăm să vedem ce găsim și prin casă.

Cine scoate bani din buzunar pentru urzeli, cine le poartă pe scenă ducând urzeala peste tot și cât de bine v-ați propagat în provincie?

Clientul nostru are 16-30 de ani, merge destul de mult pe filmul ăsta underground și ascultă hip-hop, cu precădere Subcarpați, pentru că ei duc povestea asta a folclorului urban cel mai bine. Lor le-au plăcut hainele noastre, așa că au purtat ceva la un concert. Asta ne-a ajutat foarte mult. Dacă nu erau ei, până acum, cred că eram undeva pe la jumătatea drumului. După ei au urmat Nerub, apoi Afo și tot așa. În provincie există o piață destul de promițătoare. Cele mai multe comenzi au venit din afara Bucureștiului, chiar și din zona rurală. Deci ajunge vibe-ul cum nu se poate mai bine, exact unde trebuie.

Ce piedici și dificultăți ați întâmpinat pe drum?

N-am avut parte de piedici, dar dificultăți sunt la nivel de materiale, execuție și producție. Stabilirea legăturilor la nivel de încredere, pentru a putea crea continuitate și a da un contur cât mai clar unei echipe a fost alt punct sensibil la început.

Care e direcția în care vă îndreptați și unde vedeți brandul în patru ani?

Nu am vrea să ieșim din zona de nișă. Vrem să diversificăm și să fim cât mai creativi pe zona de grafică pentru proiectele următoare. Nu vom ajunge să facem ceva foarte complicat sau sofisticat și să ne adresăm altora, care nu vin din underground. În 2014 vrem să îmbunătățim calitatea produselor, de la tipare la materiale și etichete.

Un sfat pentru viitorii designeri?

Să nu abdice de la ce iși doresc să facă, chiar daca asta nu e întodeauna sinonim cu ce trebuie făcut. În plus răbdarea și disciplina sunt esențiale pentru reușită, deși nu prea fac casă bună cu zona creativă.