Ce-am învăţat din 7 zile în Havana

În filmul omnibus 7 zile în Havana, 7 regizori promițători (Juan Carlos Tabío - Lista de Espera, Gaspar Noé – Enter the void, Elia Suleiman - The Time That Remains, Julio Medem – Lucia y el sexo, Pablo Trapero – White Elephant, Laurent Cantet - Entre les murs și debutantul Benicio del Toro) au fiecare la îndemână câte o zi a săptămânii pentru a face un mini-portret al capitalei cubaneze.

Două ore mai târziu, ce am învățat din astea 7 zile petrecute în Havana :

Despre cubaneze
Au cele mai ferme funduri din lume, ceea ce se vede cel mai bine când dansează pe plajă sau când încearcă să seducă turiști.
Țigările, brichetele, telefoanele mobile și, în general, obiectele personale, se țin în decolteu.
Sunt femei din alea adevărate și pasionale care îmbătrânesc frumos.
Toate, dar toate, iubesc deja pe cineva.

Despre rom
Romul se bea oriunde și oricum, iar pentru orice eventualitate (imigrarea ilegală a fiicei care te prinde descoperit la ceas de seară) e bine să fie și în sticla de apă de la bicicletă. Aici nico invidie, e Havana Club International de care se găsește și la noi.

Despre obiceiuri
Turiștii străini au șoferi personali care îi ajută în periplul lor prin haosul capitalei cubaneze, dar toate mașinile de închiriat au probleme la pornire sau cu AC-ul.
Cubanezii nu sunt leneși, un etaj întreg de vecini poate să dărâme într-o zi un perete dintr-un apartament, să vopsească și să construiască o fântână în mijloc în cinstea Fecioarei Maria.
Homosexualitatea masculină e tolerată dacă ești stilist sau travestit, cea feminină nu e ok și se termină c-un ritual voodoo de purificare plătit de părinți.
Zilele încep cu băutură, continuă cu băutură și se termină pe plajele superbe la răsărit. Invidie.
Cubanezii mănâncă mult dulce. 
Există bustul lui Hemingway în baruri.

Despre regizori
Elia Suleiman are stilluri frumoase ca-ntotdeauna și aceeași privire exterioară-ironică-empatică asupra lucrurilor. Laurent Cantet intră un pic mai adânc decât ceilalți în viața locală și cu lamentările, gresia, Fecioara și ultimul cadru cu mâna bătrânei în fântana improvizată face cel mai reușit film din serie. Nici Gaspar Noé nu se dezminte, scurtmetrajul lui e din alt film cu celelalte, deși aveam totuși așteptări puțin mai în zona șoc therapy de la el. Emir Kusturica e un bețiv nenorocit și romantic. Julio Medem ar trebui schimbe radical ceva sau să se lase de cinema, cu toată slăbiciunea pe care i-o păstrez pentru Tierra.