Cele mai sexy din seriale: Twin Peaks vs. Game of Thrones

Donna Hayward

Lumea e plină de secrete!

Cred că asta am înţeles şi eu când am văzut-o prima dată pe Donna Hayward fumând o ţigară în faţa unui grilaj care descria ameninţător ideea de puşcărie. Pentru mine, aceeaşi Donna Hayward a reprezentat ideea supremă de libertate. Aşa cum era ea, cu fustele ei plisate, cu puloverele cu motive nordice, cu pistruii aia îngropaţi în muzică lui Badalamenti.

Donna Hayward, mă rog, Lara Flynn Boyle, era o ciocârlie. Stăpânea pădurile, ascunzişurile minţii umane, se lupta cu cascadele din nord şi cu profilul riguros al munţilor. Tot ea cucerea locurile secrete, prin intermediul celei mai bune prietene, şi îl aştepta pe el.

Nu ştiu dacă e bine sau rău să îl aştepţi pe el. Să visezi la detectivi şi golani, în egală măsură. Tot ce ştiu e un singur lucru – Donna era sexy, tulburător de sexy, ameţitor de sexy. Mânca prăjituri cu vişine, ascundea flacoane de parfum franţuzesc în poale, îşi camufla pistruii, pentru a-i lăsa să iasă la iveală atunci când trebuie, şi asculta glasul întunericului.

Donna fuma ca şi când şi-o trăgea, avea o voce răguşită şi un ten impecabil. Reprezenta ideea totală, abrubtă, spontană, de frumuseţe proaspătă. Era sexy, atât de sexy că şi când nimic altceva nu ar mai fi contat. Era independenţa, mirosea a muguri de pin şi a societăţi secrete. Era duală şi fidelă. Paradoxală şi naivă. Era ea, Donna, fata care purta o fustă plisată în carouri. Fata pentru care s-ar fi aruncat în cascade toţi băieţii momentului. Şi toţi băieţii, în general. - Maurice Munteanu 

Tyene Sand

Suntem la sudul insulei Westeros, pe pământurile deșertice și viperoase din Dorne, unde domnește casa Martell. Bronn, unul dintre cei mai feroce luptători pe care i-am văzut până acum, freelancer momentan în slujba familiei Lannister, fredonează un cântec într-o celulă alăturată celor trei tipe de la care tocmai era să mănânce bătaie, pentru că, insistă el, nu s-ar lupta niciodată cu o femeie. E vorba de fiicele bastarde ale lui Oberyn Martell, cu numele de formație Sand Snakes, care mânuiesc la fel de bine armele, lupta corp la corp și otrava. Cea mai mică dintre ele, Tyene, o zgâtie cu părul tuns scurt, dinți de animal carnivor și ochi negri dați languros cu khol, începe să-l tachineze despre brațul în care singură își înfipsese mai devreme pumnalul. 

I am not the most beautiful woman you’ve ever seen?, susură ea în timp ce se apropie de primul rând de gratii care îi desparte. Spre deosebire de surorile ei,  îmbrăcate decent, Tyene poartă un șal de mătase de culoarea deșertului și a pielii ei, petrecut peste corp și strâns de o sfoară subțire. Mătase care nu opune niciun fel de rezistență curbelor sânilor și coapselor pe care și le dezvelește încet, printre gratii, cu o singură mână.

And how is your head?, întreabă eliberând mătasea cu doar câteva clipe înainte ca privirea lui Bronn, deja încețoșată de transpirație, să se blureze și luptătorul să se prăbușească. Doar asta se-ntâmplă când te lupți cu una dintre fiicele lui Oberyn, care obișnuiesc să-și înmoaie vârfurile armelor în otrăvuri. Generoasă și disprețuitoare, Tyene îi aruncă micul flacon cu antidot prins la gâtul ei, nu înainte ca el, și noi toți, să fie nevoit s-admită, gâfâind, că e cea mai frumoasă femeie din lume. - Karin Budrugeac 

Jocelyn Packard

Jocelyn Packard este femeia fatală supremă și în același timp fata de pe calendarele chinezești din bucătării vechi de bunici. Probabil că de aceea este și supremă. Un outsider până și în lumea de nebuni din Twin Peaks, Josie își pătează buzele cu roșu sângeriu și ritualic, își poartă părul scurt și dat pe spate, și alunecă în kimonouri și blănuri ca o metresă desăvârșită. Este femeia care atrage de la ucigași la polițiști naivi și protectori, printr-o combinație aproape detestabilă de vulnerabilitate, desuuri și arme.

Toți încearcă să se apropie de ea, în timp ce ea nu le oferă altceva decât reflecția propriilor nevoi, pentru fiecare altă imagine, toate învelite în mreje și parfum, ca într-un joc primordial de învrăjire. Jocelyn are atâta dramă și langoare în ea, că nici într-un milion de ani nu ai ajunge să pătrunzi în spatele artificiului pe care îl respiră cu poftă, ca mai toate damele de pică din Twin Peaks. Miss Packard e un miraj împachetat într-un corp perfect, cu un rol jucat și în somn, în care rujul nu se șterge niciodată. - Emilia Barbu 

Melisandre of Asshai

Melisandre e un clişeu ambulant. Un amalgam de fantezii sexuale strânse cu râvnă de mintea unui adolescent frustrat şi date-n clocot. E vrăjitoare, străină (sclavă din Essos preoţită în Asshai), e fanatică, dar nu în vreun sens puritan – şi oricât s-ar da de atei unii, se ştie că ar cam sări la prima ocazie pe un exemplar reuşit, mai ales dacă e chitit pe plodit pasional –, e roşcată şi arată ca un pornstar. Arată ca un pornstar şi se fute cât două, cam asta e ideea. Iar cine-a distribuit-o pe Carice van Houten în rolul ei merită o bulină roşie, deşi am înţeles că era să fie Cersei Lannister iniţial, dar nu i s-a potrivit programul.

În fine, Carice e din Olanda şi mi se atrăsese de ceva vreme atenţia asupra dietei misterioase din Ţările de Jos, ce duce la apariţia unor trupuri de zei. Tipele care-au fost pe-acolo au recunoscut fără sfială că le curgeau balele pe pavaj, iar din ce selecţie de modele a ieşit de la ei nu prea am ce comenta. Valerie van der Graaf. În fine, e de prisos să stau acuma să descriu geometrii – ce-i frumos e frumos. Iar celor care au văzut ultimele episoade şi sunt sceptici, le-aş spune doar atât: VR e aici. Vreţi să-mi spuneţi că dacă aţi avea acces la cea mai intensă experienţă ever, chit că aţi şti că nu e pe bune, v-aţi abţine? Lăsaţi-o moartă. Eu aş fute-o pe roşcată fără să clipesc. - Sebastian Ispas 

Audrey Horne

Îmi amintesc două lucruri din Twin Peaks - că-i scot ceva de sub unghie Laurei și alunița din colțul ochiului. Is there something wrong, young pretty girl?

Undeva între Madonna și Marilyn, beautiful, intelligent, desirable, everything that a manwants in his life (very well crafted, special agent!), are cămașa aia albă cu copaci, vorbește de parcă plânge și plânge de parcă râde. Intră la fix în cadru, împletește cozi de cireșe cu limba și își mușcă des buza de jos. Își ia cafea doar ca să bage piesa aia ciudată pe tonomat și dansează singură prin tot felul de locuri cu capul lăsat pe dreapta. Nu e răsfățată, doar că n-o cunoaște nimeni cu adevărat.

I’m Audrey Horne and I get what I want. I-aș da follow pe soundcloud și aș fuma o țigară cu ea în toaleta liceului, ar fi așa dreamy. - Dan Stănescu 

I’m Audrey Horne and I get what I want.
Audrey e oxforzii alb-negri schimbați cu tocurile roșii înainte de ore, fusta din tartan, puloverele din cașmir pe talie, bobul brunet, alunița din colțul ochiului și arcul sprâncenei.

In real life there is no algebra.
Audrey nu e deloc, nici măcar un pic, nici măcar uneori ca Laura, e daddy’s girl, e țigara din baia liceului și parfumul care miroase incredibil, e deopotrivă noir și vulnerabilă, îndrăzneață și ascunsă.

Do your palms ever itch?
Audrey e de după ușă și trage cu urechea, e goală și neajutorată în patul agentului special, e dansul solitar pe linoleumul în carouri al restaurantului și codița de cireașă înnodată doar cu limba. - Ioana Moraru 

Cersei Lannister

When you play the Game of Thrones, you win or you die – şi nimeni nu ia jocul mai în serios decât Cersei Lannister. Ea vrea să câştige cu orice preţ, şi o face cu armele epocii, deci nu o judecaţi prea aspru: dacă ne-ar fi fost contemporană ar fi înlocuit crima şi manevrele de culise cu lobby-ul corporatist şi propaganda PR-istică, iar Hillary Clinton nu i-ar fi ajuns nici la degetul mic. Soarta femeilor din Westeros nu era tocmai grozavă (abuz? desigur; viol? de ce nu!), iar Cersei a avut de îndurat destule mizerii de la bărbaţii din viaţa ei cât să înţeleagă că trebuie să lupte cu ghearele şi cu dinţii pentru ce crede ea că i se cuvine. Iubeşte puterea, îşi iubeşte copiii, şi ar fi în stare să cucerească un regat numai ridicând din sprânceană. Poate că are o relaţie cam twisted cu fratele Jaime dar, hei, i-aţi văzut pe ceilalţi masculi din regat?

Cersei nu se jenează să-ţi spună în faţă că te urăşte, să te facă muci cu o privire plină de dispreţ ori să-ţi închidă gură cu o replică acidă. Iar când viaţa devine de nesuportat, îşi mai toarnă un pahar de vin. She’s an ultimate bitch, dar e irezistibilă.

Oh, and did I mention she’s like fucking hot? Yeah. She is. - Adela Marcov 

Missandei 

1993. Sunt clasa a cincea şi pedepsit să stau în prima bancă. La tablă, scoasă pentru analiza gramaticală a unui text, este colega mea Alina Moldovan. Suntem imediat după vacanţa de primăvară, iar Alina poartă o pereche de blugi foarte strâmţi. Stau cu botul pe labe şi mă holbez la fundul ei, chinuit de o pornire cruntă de a pune mâna. Normele sociale înving cu greu impulsul dat de brusc activaţii hormoni. În schimb, am fantezii de violator puber, lumea se opreşte în loc, toţi oamenii rămân nemişcaţi ca nişte statui, cu excepţia mea, care pot să explorez în voie ceea ce mă interesează.

1994. Dacă Alina fusese cea care îmi deşteptase sexualitatea, colega noastră Irene Santa Maria este cea care o ia de păr şi dă cu ea de toţi pereţii. Venită recent din Peru, Irene are ten şi păr de mulatră, dar şi ceva sânge indios, probabil motivul pentru care pubertatea o transformă mult mai repede şi mai radical ca pe celelalte fete. Irene este însă sălbatică şi necomunicativă. În plus, e de alt sex, de altă rasă, din altă cultură. N-am idee cum să o abordez.

1995. După un an de erecţie cvasi-continuă, tot ce reuşesc să fac este să mă mut din prima bancă, în banca din spatele Irenei. Stau în diagonală faţă de ea şi mă holbez la sânii care tremură deasupra pupitrului în timp ce scrie, sperând să nu fiu scos la tablă chiar în momentul acela şi să fiu dat în vileag.

1996. Spionând-o din spate, în timpul orelor, o surprind desenând un penis pe paginile din spate ale caietului. Constat că noţiunile anatomice pe care le are sunt destul de vagi. Testiculele nu sunt puse împreună într-un sac, ci par să atârne independent unul de altul în direcţii opuse – ca două baloane legate de un stâlp. Planul de atac mi se cristalizează instantaneu. O voi aborda cu promisiunea de a-i arăta ce o interesează, dacă mă lasă şi ea să văd ce mă interesează. De teama eşecului amân totul pentru ultima zi – cea a banchetului de absolvire a clasei a opta. Irene nu vine la banchet. Ultima şansă e ratată. Dansez dezolat cu o blondă.

Anii 2000. Statisticienii de la PornHub sunt intrigaţi de faptul că IP-ul unui lache din Bucureşti pare blocat pe secţiunea „Ebony”. Cine ştie ce experienţe l-au marcat?

Anii 2010. Missandei, o sclavă mulatră din Astapor, este eliberată şi intră în serviciul mamei dragonilor, Daenerys Targaryen. E născută în Naath, dar are un aer dominican. Dominicanii, un fel de veri moldoveni ai peruvienilor... După ce verifici dacă Missandrei are poze nud pe internet îţi dai seama că are şi o viaţă interioară bogată. Probabil multe fantezii şi aspiraţii, care, din cauza circumstanţelor, nu s-au îndeplint. Totuşi, apare destul de mult şi frecvent în serial pentru a rămâne până la final doar un personaj secundar. La trecutu-i de frustrări, climactic viitor! Să moară Jon Snow de două ori, lăsaţi şi alte personaje să se dezvolte! - Dan Alexandru Radu