Film preferat:
Fa yeung nin wa (In the Mood for Love) este un film pe care l-am văzut și revăzut, pe care l-am analizat și reanalizat, e absolut impecabil. Scenariul, regia, imaginea, jocul actoricesc, muzica, montajul, iubesc tot la el. Evident că am mai multe filme preferate, dar acum simt nevoia să mă opresc doar la ăsta.
Cel mai bun film din ultimul an:
To Rome with Love, Woody Allen și comicul lui de situație.
Cel mai bun film românesc:
Balanța și Moartea Domnului Lăzărescu. Lucian Pintilie și Cristi Puiu sunt delicioși amândoi.
Cel mai bun film cu adolescenți:
Aici nu trebuie să mă gândesc prea mult. Pentru mine cel mai bun este The Dreamers. Prietenie, libertate, sex și atitudine, le are pe toate.
Cel mai bun film gay:
The Kids Are All Right, regia Lisa Cholodenko, este poate prea vulgar din partea mea să îl pun la categoria de filme gay. O fac doar pentru că acțiunea gravitează în jurul unui cuplu de lesbiene, însa filmul e mult mai mult decât atât. The Kids Are All Right m-a frapat prin curățenia și sinceritatea cu care tratează tema familiei.
Cel mai bun scurtmetraj:
Prologul din Antichristul lui von Trier, privit ca un scurtmetraj, e perfect. Filmat de-ți taie respirația și cu o avalanșă de simboluri, este pur și simplu genial.
Cel mai bun scurtmetraj românesc:
Telefon în străinatate a lui Hanno Höfer.
Film supraestimat:
În ultimii ani sunt foarte multe filme supraestimate, un exemplu ar fi Black Swan. O mixtură de genuri care a dat greș.
Plăcere vinovată:
Offf, aici m-ai prins. Mă uit în demență la seriale: Dexter, House M.D, Sex and the City și multe altele. Cred că serialele pot să le trec la categoria vicii.
Ce film ai transforma într-un musical:
Musicalurile nu prea sunt specialitatea mea, deși recunosc că All That Jazz din ’79 regia Bob Fosse, pe care l-am văzut cu mult timp în urmă, mi-a plăcut. „It’s show time!” Dar dacă musai – musai ar trebui să transform un film într-un musical cred că aș alege Rambo, just for fun.
Cea mai sexy secvență:
Eros, cu cele trei scurtmetraje regizate de Michelangelo Antonioni, Steven Soderbergh și Wong Kar Wai, este pe de-a-ntregul extrem de sexy, dar există acolo o secvență memorabilă, în care croitorul se îndrăgostește de soția șefului și în timp ce îi croiește o rochie, începe să mângâie materialul.
Regizor preferat:
Chiar crezi că aș putea alege doar unul? Ar fi o tortură. Așa că încerc să mă rezum cât pot: Stanley Kubrick, John Cassavetes, Andrei Tarkovski, Mikhail Kalatozov, Wong Kar Wai (la pachet cu Christopher Doyle), Chan-wook Park, Lars von Trier, David Lynch, Alejandro González Iñárritu și mai sunt.
Actori și actrițe preferate:
Anthony Hopkins, Marlon Brando, John Malkovich, Cristoph Waltz și Mélanie Laurent.
Actor/ actriță sub 25 de ani:
Se pune Natalie Portman în Leon?
Coloană sonoră:
Ador coloana sonoră din Koyaanisqatsi a lui Philip Glass și, bineînțeles, compozițiile lui Hans Zimmer.
Melodie dintr-un film:
Bang Bang My Baby Shot Me Down din Kill Bill.
Personaj memorabil dintr-un film:
Russell Crowe (John Nash) în A Beautiful Mind. Memorabil, nu?
Final preferat:
Mă opresc la Spirited Away (Sen to Chihiro no kamikakushi) al lui Hayao Miyazaki. Este o animație superbă, lumea pe care o propune Miyazaki e fascinantă. Cred că am plâns la toate filmele lui, mă emoționează dorința de echilibru în lume și solidaritatea despre care vorbește. Finalul la Spirited Away, când micuța Chihiro își recunoaște părinții blestemați și transfomați în porci și își aduce aminte numele amicului ei, salvându-l, îmi revine și acum în minte. Sincer, nu pot să-l descriu în cuvinte, mai bine îl vedeți.