În sânge

Prima oară îi vine să vomite când în piureul de la cantină s-a strecurat o chifteluță nemernică din carne. A doua oară, când sora ei Alexia îi bagă în gură rinichiul crud al unui fost iepure, cules direct din borcanul cu formol, pe care trebuie să-l înghită dacă vrea să și-o ardă cu copiii cool. A treia oară, când își scoate de prin gât mai mult păr propriu decât ai găsit vreodată în instalația înfundată, borând în buda facultății. A patra oară, după ce a ronțăit până la os, ca pe o aripioară de la KFC, arătătorul proaspăt secerat al surorii ei, care zace inconștientă fix lângă.

Justine e o puștoaică deșteaptă care își începe studiile la facultatea de medicină veterinară din Belgia un pic mai devreme decât ceilalți. Dar ar trebui să fie ok, pentru că sora ei mai mare și mai rebelă e și ea studentă acolo. În prima noapte a noii ei existențe departe de confortul parental, Justine este smulsă din cameră, în maieu și chiloți, și condusă împreună cu toți studenții noi la subsol, la acest mare party, ilegal, ilicit și șmecher, de care ea nu știe încă să se bucure prea tare. A doua zi, pe lumină, toți studenții de anul I sunt strânși laolaltă și li se toarnă în cap ceea ce pare a fi un bazin de sânge de animal. Bine ați venit la facultatea veterinară!  

Botezul (baptème) este o ceremonie inițiatică des întâlnită prin facultăți și care nu se lasă de obicei cu consecințe grave. Facultatea de medicină veterinară din Liege, însă, care are 900 de studenți de anul I, din care rămân doar 150 în anul IV, are un sistem mult mai dur: fiecare student nou, zis bleu, precum carnea pe care o ceri în sânge la restaurant, este supus unui student mai mare, căruia trebuie să-i ceară voie să meargă la toaletă, sau să doarmă, care decide pentru el cu ce va fi îmbrăcat timp de o săptămână sau ce va avea voie să bea; miturile urbane spun chiar că un student ar fi murit după ce i s-a ordonat să se bage într-o vacă, pe care colegii lui au cusut-o la loc. 

Contextul de mai sus e redat în film ca un campus care pare desprins din Lord of the Flies – fără adulți, doar studenți violenți în călduri – disecții pe timp de zi și buluceală pe timp de noapte, iar lista de reguli stricte a botezului nu face decât, paradoxal, să pară că nu există reguli deloc. Bref, o situație ideală ca să-ți dai drumul, să-ți faci coming-out-ul de orice fel și să lași pulsiunile și poftele să-și facă de cap cu tine. Problema e că eroina noastră își descoperă curând un apetit bizar pentru carne umană crudă, dacă se poate (și) vie. Unele chestii pe care le trăiește Justine sunt (aproape) comune pentru o adolescentă care se trezește dintr-o dată cu liber la sentimente și dorințe cu care nu știe ce să facă. Scărpinatul până la sânge, pe sub cearșafuri, poate avea într-adevăr valențe erotice, așa cum orice fată trebuie să treacă (și să eșueze) la un moment dat prin încercarea de a se pișa din picioare. La fel, să ridice două degete cine nu a exersat vreodată sărutul senzual cu oglinda, sau nu a băut shot dintr-un pahar de long drink, ca să se simtă în rând cu lumea emancipat-mucificată din jur. S-au mai îndrăgostit și altele de colegul lor de apartament gay și nu e nimic nelalocul lui să bălești de la distanță pe felul cum îi tresaltă mușchii băiatului de care îți place, cum se ține de coaie sau cum trage o flegmă indiferentă pe terenul de fotbal (ah!). Și poate nu e așa ciudat nici să te trezești noaptea să-nfuleci o halcă de carne crudă, după ce toată viața nu ai pus gura pe nimic animal.

În aparență fragilă și dezorientată, protagonista te lucrează întâi la emoție, iar odată ce te-a cucerit, nu poți decât să stai să privești cum evoluează și să-i admiri calitățile: curiozitatea perversă, prezența de spirit, luciditatea. N-aș putea s-o spun mai bine decât un critic de la Rolling Stone care a zis despre actrița Garance Marillier, 19 ani, care debutează cu acest rol, că ar putea fi fiica lui Saoirse Ronan cu Paul Dano; adevărat, atât la trăsături, cât și la impresie artistică, nu e ușor să joci o tânără canibală îndrăgostită cu atâta eleganță și empatie. Aproape la fel de impresionantă este și elvețiana Ella Rumpf în rolul surorii mai mari, Alexia, o actriță de 22 de ani care a ajuns, în decursul ultimului an, și la Cannes și la Berlinale, cu Raw, respectiv Tiger Girl (r. Jakob Lass), unde împreună cu Maria Drăguș formează o pereche de street fighterițe anti-sistem. Să mai adaug doar că Ella Rumpf ar putea fi fiica lui Brian Molko, cu oricine?

Regizoarea Julia Ducournau are 33 de ani, iar pentru acest lungmetraj de debut a lucrat cu Ruben Impens (The Broken Circle Breakdown) pe imagine și Jim Williams pentru coloana sonoră, ambele ceva superb. Spectactorii NexT s-ar putea s-o țină minte de când a luat trofeul Cristian Nemescu în 2012, pentru scurtmetrajul Junior (tot cu Garance în rolul principal), care luase în prealabil și un premiu la Cannes. Deși începe ca un film de groază, Raw este de fapt un coming-of-age story superb, și unul c-un final mai degrabă încurajator, deși poate nu chiar optimist. Amazoană elegantă, îmbracată în piele și dată mereu cu eyeliner negru, regizoarea recunoaște că, în afară de asta, a făcut (și) un film feminist. Adică un film în care vezi o puștoaică devenind femeie, transpirând, borând, sângerând, epilându-și părul pubian și fiind aproape de neprivit de stângace în primele ei tentative amoroase, așa cum suntem toți. Garance nu este însă o victimă, în ciuda umilințelor care o așteaptă și a unori ieșiri publice care o transformă rapid în persona non grata la școală. Ba chiar are momente de fericire, de limpezime și de curaj, iar când lucrurile o iau complet razna, e singura care reușește să preia controlul. 

Într-o conversație de la începutul filmului, în cantina facultății, mai mulți dezbat la o masă dacă virusul HIV a ajuns la om pentru c-a mâncat o maimuță sau a făcut sex cu ea, două instincte care vor face echipă comună pentru Garance pe parcursul filmului. Vegetariană încă, naivă încă, Garance intervine în discuție și spune că violul asupra unui animal este la fel de blamabil ca cel asupra unei ființe umane. Este Garance cea dinainte de ritualul care o s-o transforme într-o ființă umană: sălbatică, crudă, dar capabilă și de a alege în numele unui bine superior satisfacției proprii. Adică, om.

BONUS: Poți da play fără spoilere la un teaser din secvența sărutului cu oglinda, una dintre cele mai sexy pe care le-am văzut în ultimul an.