Prima ediție American Independent Film Festival a avut o listă de premiere și avanpremiere purtătoare de lauri Sundance, Cannes și TIFF canadian. Poziționat într-o perioadă tampon, acum că prestigioasele festivaluri s-au încheiat și în curând vor începe predicțiile pentru Premiile Oscar din 2018, AIFF umple un gol resimțit de public în mediul cinematografic românesc, și anume acela al filmelor arthouse / cu tentă experimentală care uneori ajung gamechangers pentru cinema și care până acum au fost aduse într-un număr relativ mic de alte festivaluri precum Les Film de Cannes a Bucarest, TIFF sau One World Romania.
În selecția AIFF a existat un triunghi de filme despre social media: deja iconicul Her (r: Spike Jonze), Gemini (r: Aaron Katz), direct de la Locarno, și Ingrid Goes West (r: Matt Spicer), câștigător al premiului Waldo Salt pentru scenariu la Sundance 2017.
Gemini și Ingrid Goes West abordează relația dintre utilizator și social media prin două povești despre #instaobsession. Schematic, în ambele filme există followerul obsedat și influencerul, însă abordările sunt complet diferite.
În Gemini este prezentată relația dintre Heather Anderson, o celebră actriță de film (jucată de Zoë Kravitz, care trage ca un burete atenția publicului) și asistenta ei personală, Jill. Heather este o femme fatale care a atins succesul și s-a săturat de el, detașată, aeriană și parcă scoasă din ultimul număr i-D magazine. Când o admiratoare a lui Heather le întrerupe într-un restaurant pentru o poză cu starul pe care urmează să o posteze pe instagram, hashtagul #HeartHeather e folosit pentru prima dată. Jill (Lola Kirke) are o personalitate ștearsă, o memorie incredibilă și 0 calități de detectiv, nefiind niciodată în stare să facă legăturile dintre informații. Lista de suspecți este lungă și o include pe Jill, pe regizorul furios din cauza deciziei lui Heather de a se distanța de Hollywood și a renunța la filmul lui, pe fostul iubit temperamental al lui Heather, pe actuala iubită a actriței. Un detectiv profesionist stă în spatelele încercărilor naive ale Jill de a rezolva misterul. Hashtagul #HeartHeather devine viral după anunțarea morții actriței. Deși pornind de la o idee clișeică (vedeta care realizează că singura persoană apropiată este angajatul ei), această formulă trecută prin filtrul neo-noir cu un plot-twist demn de un Vertigo în stil camp scoate filmul complet din zona previzibilului.
Social media folosită drept distragere de la realitate și depresie este o problemă actuală și resimțită de mai multe generații. Într-o lume a hashtagurilor și emojiurilor, Ingrid este o anonimă a cărei fragilități emoționale depinde de atenția unor persoane țintă. Acțiunea începe la puțin timp după ce tânăra a fost externată dintr-un azil de boli mintale din cauză că a distrus nunta unei străine pe care o urmărea pe Instagram, problema fiind că Ingrid nu a fost invitată. Starea lui Ingrid este perfect descrisă în secvențele care îi prezintă rutina, care se rezumă la un obicei de a se învârti în jurul telefonului. Ingrid se spală pe dinți, folosește toaleta, face cumpărături, totul într-un mod robotic, ea părând pierdută în social media-ul de pe telefonul ei. Ingrid Goes West, într-adevăr, când se mută în LA pentru a își cunoaște noua obsesie de pe Instagram, Taylor, o fotografă indie a cărei viață pare perfectă din pozele ei cu mâncare vegetariană, boutique-uri și căței. Însă Ingrid nu se mulțumește cu a o cunoște pe Taylor și a-i imita viața, ea vrea să devină nucleul vieții ei.
Ingrid este satira noastră, a tuturor followerilor, membrilor, utilizatorilor și consumatorilor, a plăcerilor noastre online și a ușurinței cu care ne canalizăm interesul în conturi, nume, poze și aparențe. Taylor și iubitul ei, Ezra, sunt personaje satirice care reprezintă întreaga mișcare a influencerilor și popularității online, ei fiind prezentați atât cu filtrul de instragram pus – prin ochii lui Ingrid –, cât și fără, iar concluzia este că Instagram este doar o acoperire glossy pentru o viață problematică de cuplu. Un All About Eve cu hashtaguri, Ingrid Goes West propune o structură de ciclu – Ingrid ajunge la rândul ei influencer și primește dovada că imaginea creată în mediul online este alimentată de dorința pentru atenție, invidie și regizare a propriei vieți.
Pentru că filmul este ironic și autoironic până la capăt, are propria pagină de Instagram.