P.O.V.E.S.T.E. cu oi şi liceeni la Anim'est

Carol 53, zis Re:Animation Hub pe perioada festivalului Anim'est, a fost casă pentru unul din cele mai importante (şi probabil singurele) workshopuri de film de animaţie pentru adolescenți, de la noi. Ţinut de Paul Mureşan, câştigător al competiţiei româneşti din cadrul Anim'est de anul trecut şi al concursului de pitch-uri de la festivalul de scurtmetraje NexT, cursul s-a desfăşurat timp de patru zile, timp în care zece adolescenţi bucureşteni s-au adunat să înveţe câte ceva despre animaţie, ilustraţie şi să îşi dezvolte creativitatea şi spontaneitatea pe această latură.

Agata Tabacu face parte din grup. E elevă în clasa a 10-a în Colegiul Național Bilingv „George Coșbuc". Pictează de când se știe și plănuiește să studieze regie sau animație. Stilul de animație care o caracterizează cel mai tare (în sensul că își dorește de mult timp să realizeze una) este cel stop motion, fiindcă, după cuvintele ei, e un mod mai complex de animație, care se apropie mai tare de o producție live-action. Printre animațiile ei preferate se numără Oblio, Mary & Max, The Nightmare Before Christmas, Coraline. Din ce a văzut anul ăsta la Anim'est, recomandă scurtmetrajele Last Door South, Port Nasty și Nuggets.

AȘTEPTĂRI: „Aveam impresia că o să fie o chestie mult mai formală. Mă așteptam să ne evalueze pe toți, că o să vadă stilul fiecăruia și o să încerce să rămână pe același fir. Dar a fost mult mai mult de atât. În mod normal, nimeni n-ar fi ieșit din ce știa. De ce ai face asta, când tu știi că poți să faci ceva și să îți iasă garantat bine? Dar prin cursul ăsta am reușit să prindem curaj. Și ne-a motivat să încercăm lucruri noi, să folosim materiale noi, cum ar fi markere, liner sau pasteluri. Iar eu, înainte spre exemplu, ziceam că nu desenez, sunt praf la asta și tot așa, iar acum tocmai mi-am cumpărat un carnet în care să mai schițez chestii.”

CURSUL PROPRIU-ZIS: „În fiecare zi trebuia să parcurgem câte o etapă. Cursul era împărțit în zilele P.O. (preistorie și ou), V.E. (viață și expresivitate), S.T. (scenă și tot) și E (expoziție). Și în fiecare zi trebuia să facem un anumit tip de exercițiu. Spre exemplu, în prima zi am avut niște exerciții cu linii din gesturi, adică să încercăm să nu mai controlăm totul. Iar Paul, prin chestia asta cu preistoria, ne-a pus să facem desene rupestre. Rezultatele erau de cele mai multe ori groaznice. Dar a fost super mișto, pentru că deși nu ieșea totul bine, era super amuzant și nu îți mai păsa, atmosfera era foarte relaxată. Totul se axa pe încercarea unui stil nou şi ieșirea din zona de comfort.”

PERSONAJ: „În ultima zi ne-am împărțit în două echipe, pentru realizarea lucrării colective de final: oile albe și oile negre. Scopul era să facem niște oi supereroi și fiecare a putut să-şi aleagă stilul în care voia să le facă: eu am pictat cu acrilice, unii au folosit markere, iar alții au făcut desen tehnic. Personajul meu era o oaie care trebuia să se lupte cu un robot gigantic. Iar eu eram obișnuită să desenez doar portrete, până la bust, pentru că mi-era frică și preferam să rămân la ce știam eu. Dar la cursul ăsta am reușit să fac lucruri pe care nu aveam curajul să le încerc.”

PAUL: „Dacă aș putea colabora la o animație cu cineva de la curs aș face-o cu Paul. Din orice, reușește să scoată personaje. Chiar și când doar ne exemplifica ceva, îi ieșeau niște personaje foarte bine făcute, dinamice și expresive. Paul e şi foarte deschis, nu rămâne fixat pe ceva. Iar la el nimic nu trebuie, nimic nu e bătut în cuie. Totul e cum vrei tu să fie.”

GÂNDURI DE FINAL: „Workshopul ăsta m-a ajutat ca prin fiecare chestie pe care o văd să încerc să creez ceva. Pentru că, până la urmă, astea sunt cele mai importante idei, cele care îți vin instantaneu și le poți scoate din niște lucruri aparent banale. Credeam că rezultatul final va fi o lucrare bună. Dar de fapt, la sfârșit am rămas cu un număr semnificativ de lucrări, care arată ca niște mâzgălituri la prima vedere, dar din care am învățat foarte multe.”

Animează-ți duminica.