Super, festivalul internaţional de filme făcute de adolescenţi, revine

Cei 5 sunt: Achim Scarlat, regizorul filmului The Fridge, Andrei Călinescu, regizorul filmului Maiștrii Prostiei, Alexa Cardaș, regizoarea filmului Tras de Sfoară, Alexandru Pintică, regizorul filmelor Puzzled și Who Dunnit, și Irina Ionescu, regizoarea filmului Exercițiu de Imaginație (câștigătorul mențiunii).

Iată ce-au răspuns:

Cum ți s-a părut sesiunea de Q & A și mai ales reacția publicului? Și aici nu mă refer numai la filmul tău, ci la întregul calup.

Achim Scarlat: Sincer, nu mă așteptam ca lumea să fie atât de extrovertită. Mi se părea anormal ca toți să se arate așa de interesați. Ori a fost publicul foarte deschis la minte, ori tot evenimentul a fost atât de entuziasmant încât era greu să nu adresezi câte o întrebare.

Andrei Călinescu: Mi s-a părut o idee foarte mișto, având în vedere dorința noastră, a tinerilor, de exprimare. A fost un ping-pong constructiv și sunt sigur că toți realizatorii de filme au avut multe de câștigat. Întrebările care ne-au încuiat au fost de departe cele mai bune și mai amuzante.

Alexa Cardaș: Când am intrat în sala de cinema, era clar că erau „oameni de-ai casei” sau poate spectatori fideli, pentru că eu nu simt deseori o anumită relaxare cu oameni pe care nu îi cunosc, şi de data asta era diferit. În calupul filmelor de la Let's Go Digital 2013, pe lângă scurtmetrajul nostru, au mai fost proiectate si alte (super) scurtmetraje. Ce trebuie înțeles e că oamenii chiar erau interesați de nişte adolescenți care au filmat câteva cadre şi apoi le-au unit, formând o minipoveste. Nu conta că ne cunoşteam între noi, ideea era că aveam parte de puțin interes din partea cuiva, pentru primul film proiectat. A, şi fost amuzant atunci când am încercat să spun două vorbe despre filmul nostru, că am vorbit atât de încet, încât soră-mea a strigat „mai tare, mă, că n-aud nimic”. Probabil mă gândeam că nu ar putea să fie atât de captivant ceea ce spuneam. Dar nu era aşa.

Irina Ionescu: A fost prima oară când m-am trezit în fața unui public care mă asculta și nu ma gândeam decat cum să fac să scap mai repede de microfon. Întrebări nu prea au fost, dar așa e în general, adică e nevoie de cineva care să modereze discuția, măcar la început.

Ți-a sărit ceva în ochi de la Super? Cupluri, clovni, oameni din echipă, chiar și un eveniment de pe trotuarul din fața cinematografului care putea foarte bine să aibe loc în cadrul festivalului?

A. S.: Tipii care au venit să ia interviuri fără vreun motiv anume. Nu cei de la Digi 24, ci acei câțiva oameni cu DSLR-uri pe care se poate să nu-i fi observat. În orice caz, respectivii făceau un fel de reportaj destul de dubios despre ceva care includea și Super-ul. În cele din urmă, un videoclip ce începe cu șosetele unuia dintre tipi și continuă cu diferite interviuri de pe la festival a apărut pe YouTube și a fost destul de tare..în mare parte pentru că îmi lăuda filmul.

Alex Pintică: În prima zi, la ieșirea din cinematograf, am văzut cum un tip s-a lăsat într-un genunchi și a cerut-o pe iubita lui în căsătorie. Nu prea are legătura cu festivalul, dar a fost inedit.

Ți se pare că Super este festivalul potrivit să reprezinte adolescenții din ziua de astăzi? Dacă da, crezi că o să și rămână tânăr?

A. S.: Categoric. Totuși, începe să se extindă destul de repede și nu cred că va dura prea mult până dispare categoria de vârstă - ceea ce nu e așa de rău, nu? La urma urmei, Super are un potențial extraordinar.

A. Călinescu: Clar, aveți toate șansele să acaparați lumea cinefililor și realizatorilor tineri. Pentru mine, Super a fost primul festival care a zis: „da, hai să vedem ce poți”. Rămâneți tineri că merită și sunteți unici. Pe bune!

A. Cardaș: Mi se pare Super că există astfel de inițiative şi cred că acest festival oferă o mare şansă adolescenților care vor „să se afirme”, cum s-ar spune, şi să-şi proiecteze their colorful minds în scenariile filmelor ce vor fi (fost) la festival. Având în vedere că e organizat în totalitate de adolescenți, chapeau! E un eveniment inedit în lumea festivalurilor de film din România şi sper să aibă un parcurs Super lung şi să rămână young & endless. Dar nu aş nega faptul că uneori poate e nevoie şi de părerea vreunui grown-up. Eu cred oricum că orice tradiție, cum ar fi Super, poate să fie menținută atâta timp cât pasiunea pentru lucrul respectiv provine dintr-o profundă sinceritate. Aşa că Super cred că porneşte din această pasiune a unor adolescenți pentru cinema şi asta sigur nu îi va opri să susțină (sper) multe ediții de acum încolo. Iar eu nu pot decât să le fiu recunoscătoare pentru asta.

A. P.: Da, mai ales că a atras foarte mult public tânăr (și nu numai). Și, în acest sens, mă bucur că există o încercare de educare cinematografică a adolescenților (atelierul de documentar/masterclass-uri), se simțea nevoia de așa ceva. Festivalul mai are până să devină bătrân, dar întrebarea e în ce fel o să se maturizeze.

I. I.: Să reprezinte adolescenții e cam mult spus totuși. Până la urmă nu toți adolescenții sunt pasionați de filme, dar pentru aceia care sunt, e intr-adevar o chestie bună care lipsea. Keep up the good work și o să devină tot mai bine :)

***

Înscrierile de filme pentru festival continuă până pe data de 20 aprilie.
Regulamentul complet se află pe: superfestival.ro
Updates: facebook.com/Superadolescentii