TIFF - Tinereţi complicate

Ieri am văzut două filme din competiție:

Oslo, 31 august / Joachim Trier
 

31 august e ziua în care se joacă toate cărțile pentru Anders, un dependent de droguri care își face prima ieșire de la dezintoxicare. Prietenii lui sunt căsătoriți, plictisiți și cu copii, sora lui își trimite iubita la întâlnirea cu el pentru că nu e pregătită să-l vadă, părinții sunt în vacanță, potențialul angajator îl privește cu milă, iar Anders nu e pregătit pentru compasiunea niciunuia. Ar vrea-o poate pe a fostei lui prietene, care e la New York și nu răspunde la telefon, sau pe a studentei la medicină care-l invită să sară într-o piscină, spre dimineață. Dar de fapt, poate nici pe a lor. În Osloul în care Anders hălăduiește în lunga zi de libertate, numai dealerul lui de heroină nu și-a schimbat adresa.

Spectatorul, implicat și voyeur, îl urmărește pe Anders tot timpul, fără să știe însă niciun moment ce urmează să facă și mai ales, ce să resimtă în raport cu el, ca de altfel toate personajele din film și Anders însuși. Claustrarea este totală. Joachim Trier e la al doilea film și a doua colaborare cu actorul principal, Andersen Danielsen Lie, iar noi sperăm să câștige premiul la TIFF anul acesta.

Adolescentele sârboaice se îmbracă de la Dragonul (lor) roșu și ies la discotecă în haită, arătând ca niște actrițe porno minore pe md.
 

Jasna e la liceu, tatăl ei e pe moarte iar mama face tot posibilul să gestioneze situația, cu ajutorul unor unchi, mătuși, bunici etc. Pe Jasna toate astea o plictisesc, ea îl vrea pe Djalo, cel mai hot tip din liceu. Ce o face pe Jasna specială și o ajută să-l cucerească este telefonul șmecher pe care l-a primit de la o rudă din Qatar și cu care filmează tot ce prinde: sesiunile de karaoke pe manele, în chiloți, cu prietenele ei, bătăile de la școală, cum se masturbează ea pe pătură, primele futaiuri cu Djalo (în budă, pe scări) sau primele linii de coca.

Filmul de debut al regizoarei de 29 de ani Maja Miloš este un coming-of-age fără brizbizuri, care surprinde îndeaproape haosul brut al unor prime experiențe de viață trăite extrem și pe nemestecate. Poate părea șocant pentru cei care au trecut prea de mult de adolescență, dar chiar e pe bune.

O terasă frumoasă, în curtea interioară a unei case vechi, în centrul Clujului. Concerte de jazz, conversații despre filme. Barmanii sunt probabil voluntari, altfel nu ar fi atât de bulversați de câte ori ceri un cocktail. Intră în panică, cer ajutor de la colegi, consultă rețetare. Sunt însă atât de amabili încât e cu neputință să te superi pe ei. 

TIFF -  Ziua 4 - Kubrick, fantezii criminale, o mormonă sexy.