Toată lumea din familia noastră

După primul sfert din film ai impresia că vei vedea încă o felie de viață cenușie, iar un film despre relații părinți-copii, cu personaje care tind să devină tipologice. Marius (Șerban Pavlu) e un tată divorțat, fericit că azi va pleca cu fiica lui de 5 ani, Sofia (Sofia Nicolaescu), la mare. Trece pe la părinți (Stela și Arșinel) să împrumute mașina, apoi pe la fostul apartament, unde locuiesc fosta lui soacră, Coca (Tamara Buciuceanu), fosta soție, Otilia (Mihaela Sîrbu) și actualul ei iubit, Aurel (Gabriel Spahiu). Dar filmul ia o turnură care te țintuiește-n scaunul de cinema:  personajul nevrotic al tatălui explodează gradat, furia îl copleșește și-și pierde treptat controlul.

Marius crede că dreptatea e de partea lui, iar justiția și fosta soție nu văd asta. El nu are puterea de a gândi la rece și nu mai are nici răbdarea de a căuta rezolvări. Își iubește fiica și are momente de afecțiune frumoase cu ea; se poartă respectuos cu Coca, singura care îl ia cu ușurelul. Șerban Pavlu trece rapid de la Marius care îi pupă mâinile Cocăi la Marius care înjură cu furie, care aruncă o ploaie de pumni în Aurel și-și leagă fosta nevastă cu bandă adezivă, după ce a încercat în 30 de secunde să o sărute și să se-mpace cu ea.

Radu Jude transmite spectatorului orice strop de energie, orice nuanță de emoție, orice tușă de ambiguitate pe care o poate stoarce din situația creată pe ecran. Sunt momente când îl crezi nebun pe Marius și-i dai dreptate soției. Apoi îl înțelegi și pe el, și te trezești acuzând-o că l-a scos din viața copilului și nu l-a susținut atunci când era în depresie. Pe Șerban Pavlu îl distribuie într-un rol care-i pune în valoare registrul complex de stări, mimici și tonuri ale vocii. Micuța Sofia este incredibil de naturală și complexă pe ecran pentru un copil de doar 5 ani. Încearcă să-i scoată din clișeu și pe Stela Popescu (rol reținut, schimbată și ca look - nefardată, în pijamale, cu părul strâns) și pe Alexandru Arșinel (un tată care se aprinde repede și transmite mai departe sămânța nevrozei). Tamara Buciuceanu-Botez e absolut fermecătoare într-un rol de bunicuță pusă în valoare de umorul său subtil.

Dacă povestea tinde să fie o dramă de familie, dialogul viu, bogat, dă savoare și naște un umor deloc forțat. Te trezești într-o poveste care te aleargă emoțional, într-un puzzle în care piesele sunt acțiunile dramatice ale personajelor, iar conturul lor umorul care se naște involuntar și natural din intensitatea interacțiunilor umane.

Toată lumea din familia noastră intră în săli începând de azi, vineri, 06 aprilie.