Wishlist de Astra Film Festival

E foarte tare să ai de unde alege, dar pentru aceia cu ceva frică de commitment, deciziile apar ca o provocare, chiar și când e vorba de programul unui festival de film. Când vine vorba de libertate de alegere, Astra Film Festival de la Sibiu dă clasă celorlalte festivaluri de film documentar, cu cele bine-peste-o-sută de proiecții care vor avea loc la Sibiu între 16 și 22 octombrie. Hotărârea că vrei să mergi o faci cu ușurință, iar pentru partea ceva mai complicată pentru nehotărâți – cea de selecție a filmelor –, venim în ajutor cu producțiile la care noi ne grăbim să prindem loc în primul rând.

Partea de competiție se împarte în cinci secțiuni: Internațional, Europa Centrală și de Est, România, Scurtmetraj și DocSchool (documentare studențești). Totuși, multe dintre proiecții sunt rulate în afara competiției, fiind fie proiecții speciale cu tematici arzătoare de genul fake-news, fie documentare care se joacă cu realitatea virtuală, sfidând realitatea.

Internațional

A mai trecut un an (r. Shengze Zhu) redă cu simplitate procesul de trecere a timpului și efectele acestuia asupra unei familii modeste din China, prin surprinderea a treisprezece mese în familie. Simți că îți petreci timpul în casa lor, ajungând să îi cunoști, înțelegi și să empatizezi cu fricile și problemele cu care se confruntă.

Cronici birmaneze (r. Petr Lom, Corinne van Egeraat) a apărut ca răspunsul celor doi regizori la provocarea poetului Maung Aung Pwint: „hai să compunem înpreună o poezie lungă”. Prin povestea poetului din Myanmar, celebru pentru curajul său de a avea opinii diferite de majoritate , filmul devine povestea în versuri a țării care trece printr-un proces de schimbare.

Gust de ciment (r. Ziad Kalthoum) găsește un mod poetic de a arăta greutățile cu care se confruntă refugiații chiar și atunci când ajung în siguranță. Fie că e vorba de excluziune socială sau grija permanentă pentru cei de acasă, refugiații trăiesc în continuare bântuiți de amenințarea războiului, care îi aduce la extenuare.

Orașul fantomă (r. Matthew Heineman) urmărește un grup de activiști sirieni care doresc să spună povestea reală a violențelor si nedreptăților zilnice din orașul Raqqa, ca o paralelă a modului în care ISIS prezintă orașul de când au pus stăpânire pe el, în 2014 – prosper și perfect funcțional.

Europa Centrală și de Est

Cetatea Soarelui (r. Rati Oneli) e un mic oraș georgian care trăiește în umbra gloriei comuniste și cu care împărtășim o bucată de istorie, care și-a lăsat amprenta asupra locului și a oamenilor, rezultând în societăți polarizate și confuze referitor la care ar trebui să fie următorul lor pas.

Prima împărtășanie (r. Anna Zamecka) e despre eforturile tinerei Ola de 14 ani de a-și pregăti fratele autist pentru acest eveniment din viața credincioșilor catolici. Mai mult decât atât e portretul unui copil care e nevoit să se maturizeze înainte de vreme și să devină propriul părinte.

Ecouri îndepărtate (r. Lukasz Lakomy, Veronika Glasunowa) spune povestea unui oraș prins între fostul regim și încercările de apropiere de lumea Occidentală, devenind absurd în încercarea de adaptare. Recordul pentru cea mai scurtă linie de tramvai sau centrele de spa deschise în grădina din spate sunt exemple a norului de confuzie în care au rămas societatea și locuitorii săi.

România

Pheonixxx (r. Mihai Gavril Dragolea) ne deschide porțile spre o lume de care am tot auzit, dar despre care nu știm prea multe. Urmărește viețile duble ale Monei și Georgianei, care lucrează în industria de live chat, ca să începi să înțelegi cum, de ce și până când o femeie alege să facă parte din așa ceva.

Eu sunt Hercule (r. Marius Iacob) aduce împreună absurditățile subtile din viețile a trei bărbați care conduc saloane de masaj improvizate între ruinele de la Băile Herculane. Deteriorarea din arhitectura locului se reflectă și în imaginile despre viață ale celor trei, care încearcă să se reinventeze pentru a-și duce moștenirea mai departe.

Scurtmetraje

Permutări (r. Mirac Atabey) e o colecție de glume cinematografice realizate prin cadre statice care demonstrează că din perspectiva corectă, și cele mai banale situații pot fi motiv de uimire și amuzament, propunând prin aceasta o reflecție asupra puterii cinemaului de a se plasa încât să surprindă aceste momente prețioase.

Civilii (r. Toma Peiu) susține, de asemenea, că momentele surprinse de cinema nu trebuie să fie numai de ordinul celor culminante, ci propune valorificarea vieții de zi cu zi a new-yorkezilor, mai puțin strălucitoare decât o vedem în filme - acea parte care nu ajunge pe micile ecrane, dar care reprezintă realitatea în care se situează majoritatea locuitorilor.

Cineva încă te iubește (r. Esther Wellejus) spune o poveste cât se poate de personală a unei fiice care încarcă să dea sens relației cu tatăl care și-a părăsit familia pentru un cult religios. Este surprins un proces, care fluctuează între trecut și viitor, între înțelegere și învinovățire, în încercarea umplerii unui gol a cărui adâncime o bântuie din copilărie.

DocSchool

Prin iarba cea lungă (r. Lou Dahlab) surprinde momentul ieșirii din copilărie a doi frați, un băiat și o fată, care încep să se perceapă ca ființe individuale, separat de celălalt, fiind surprinsă vulnerabilitatea și nesiguranța acestui moment definitoriu pentru viitorul celor doi.

Outside competition

Unele filme ne-au intrigat chiar prin tematica pe care o aduc în discuție: în Expirat (r. Kieran Kolle) un grup de cicliști străbat Norvegia, pe toată lungimea ei, hrănindu-se numai cu mâncare din containerele cu marfă expirată ale magazinelor, trăgând un semnal de alarmă referitor la risipa de alimente, iar Drumul spre victorie (r. Anna Koch) ne arată presiunea sub care sunt supuse elevele unei școli de wrestling care visează la titlul de campioane:au de-a face cu strictețe fie că e vorba de antrenamente, mâncare sau competiții. Altele le-am pus pe lista noastră pentru că spun poveștile speciale ale unor oameni de rând: Van Gogh chinezesc (Haibo Yu, Kiki Tianqi Yu) prezintă un artist care imită operele faimosului pictor și de acolo începe să își exploreze propriul stil artistic, rămânând cu speranța că va ajunge să vadă în viața sa originalele, iar Faimos in Ahmedabad (r. Hardik Mehta) ne face cunoștință cu Zaid, care și-a aflat pasiunea la doar 11 ani – să aducă pete de culoare în oraș prin zmeiele pe care le înalță. Și unele pentru că suntem curioși să știm ceva mai mult din viața celor pe care îi admirăm: Ieșirea e prin magazinul de cadouri e primul lungmetraj a lui Banksy, în care îl surprinde pe un cineast amator care încerca să facă un film despre el și despre mișcarea aflată la limita dintre artă și vandalism pe care Banksy a reprezentat-o.

Nu în ultimul rând, Astra oferă experiențe la limita realității, documentarele fiind mai mult decât vizionate, sunt trăite în experiența realității virtuale, precum Din adâncul albastrului (Sophie Ansel) sau experimentate la 360º, cum e cazul concertului vizual Muzica Universului (r. Santiago Caicedo, Adam Zajac).

***
Astra Film Festival are loc la Sibiu între 16 și 22 octombrie. Mai multe detalii despre filme și program, pe site-ul festivalului.