Colecţionara de amintiri şi aparate foto

Claire s-a născut la Marsilia și a crescut în Corsica, înainte să plece în lume pentru studii. A încercat întâi turism și dezvoltare culturală dar cum îi plăcea tehnologia a ajuns să facă site-uri. A învățat și Photoshop, în timp ce lucra în paralel în tipografii. A continuat cu studii de grafică pe care nu le-a mai terminat pentru că între timp a făcut un copil. Acum stă la Montreal.

În ceea ce privește fotografia cred că bunicul meu mi-a făcut cadou primul meu aparat când aveam 8 ani, un Polaroid pe care încă îl folosesc. Altfel, tatăl meu este un fotograf foarte bun, și a făcut mereu fotografii alb-negru pe care le developa singur. Din câte îmi amintesc, prima fotografie făcută de mine a fost cu sora mea la toaletă :).

Colecționara de aparate
Am un Nikon d200 pentru fotografiile digitale cu lentile 55 macro pe care le ador. Altfel folosesc un zoom 18-55 normal. Am și un Nikon Fe vechi de la tata, un Yashica mat și aparate Lomo (Diana +, Holga și Lca). Mi-ar plăcea foarte mult un Pentax 6x7, face niște poze superbe. Mai am un Polaroid 600 vechi și un Polaroid land camera pe care mi l-a reparat iubitul.

Seria 4
Am plecat în vacanță cu familia în Cuba. Făceam poze cam peste tot, nu prea aveam timp să mă gândesc așa că multe fotografii sunt făcute din zbor, din mașină. Când am ajuns acasă și am triat imaginile mi-am dat seama de o așteptare care era vizibilă la oameni, animale și chiar și la câteva obiecte. A fost surprinzător că fotografiile au surprins calmul unor oameni, când eram acolo atmosfera era jovială și zgomotoasă, mai ales în orașele mari. De aia am intitulat seria Intervale, este vorba despre așteptarea dintre două momente.

Seria 2
Este de când am făcut o escapadă la prietenul meu Jean Maxime. Părinții lui au o casă superbă în Estrie (Quebec). Am vizitat regiunea cu Jean Max, a fost o gazdă minunată, și cum lui îi plac chestiile mai creepy am mers și-n cimitir la apus, ca atunci când aveam 15 ani. În seria asta este vorba de fapt despre personajul Jean Maxime, de fapt felul în care eu îl percep. Când le fac portrete prietenilor mei încerc să arăt ce înseamnă ei pentru mine mai degrabă decât cine sunt ei în absolut.

Proiectul Eclats
Aveam multe fotografii care-mi plăceau dar care nu spuneau o poveste de sine stătătoare. Am descoperit artiști care folosesc o tehnică glitch în imagini și mi-a plăcut. Apoi am descoperit proiectul de anarchitectură al lui Olivier Ratsi și am încercat și eu să deconstruiesc imaginile pentru a le da o a doua viață. La începutul seriei colajele pe care le-am făcut au ieșit destul de figurative, arătau ca niște vapoare. De atunci încerc o altă abordare, între pictură și design grafic.

Inspirație
Sophie Calle pentru felul în care găsește o dimensiune poetică în lucrurile obișnuite din viață.
Cotidianul cu iubitul și cu fiul meu.
Călătoriile cu iubitul și acum și cu fiul meu.
Artiștii, munca lor care există deja este o sursă inepuizabilă de inspirație. Printre care și prietenii mei Alice Planes, Mathieu Bories, Alain Astruc, Cedric (poissonsmorts) și Seb și Yann (Digital Committee).
Copacii.

Proiecte viitoare
Îmi place foarte mult și ilustrația, dar fotografia este ce mi se potrivește cel mai bine în acest moment. Când o să crească fiul meu aș vrea să fac și serigrafie.

Continui cu proiectul Eclats, am și o serie de portrete în cap și lucrez și la un proiect colectiv de conversație vizuală care deocamdată e la stadiul de bâjbâire dar abia aștept să văd cum evoluează. Aș vrea să expun seria Intervalle împreună cu fotografii ale prietenului meu Mathieu Bories când se întoarce el din America de Sud.