Dara, pădurea şi fantomele

Spune că e secret de unde vine pseudonimul care simte că i-a devenit nume. Spune că Pianista lui Haneke e probabil cel mai bun film văzut recent. Spune că o interesează Sally Mann şi Margaret M. de Lange, dar cea mai mare influenţă asupra ei o are pădurea din Spania lângă care a crescut şi la care se întoarce iar şi iar ca să trăiască noi poveşti.

Picnicul perfect.
Ceai, prăjiturele cu scorţişoară şi farmecul pădurii la început de toamnă.

Ai spus într-un interviu că fotografiile tale sunt despre femeie, spiritul ei şi pădure. Te simţi deja femeie sau încă nu?
Eu voi fi mereu o copilă. Dar niciodată nu sunt cu adevărat eu în fotografiile mele, aşa că în ele pot locui chiar şi femei centenare.

De ce te inspiră pădurea?
Pădurea mă înfioară, mă prinde, are grijă de mine când mă pierd. Poate că am fost mesteacăn într-o altă viaţă, poate de-asta mă simt acasă când o fotografiez. Nu e atât vorba de inspiraţie cât de conexiune, să fim una şi aceeaşi, să simt că ramurile ei sunt oasele mele.

E greu să pozezi goală, ştiind că fotografiile vor fi acolo, pentru întreaga lume?
Mă simt animal când fac fotografii, iar animalele sunt goale. E într-un fel o stare naturală, de parcă n-aş putea fi altcumva, aşa că de ce să-mi bat capul?

Te însoţeşte cineva când faci fotografii? Mă întrebam dacă ai fost vreodată surprinsă de străini în timp ce pozai.
Îmi place să înfrunt pădurea singură, să interacţionez cu ea, să simt că ce fotografiez trece dincolo de obiectiv şi se transformă în experienţă. Aşa că încerc mereu să caut locuri foarte îndepărtate, ca să evit întâlnirile care m-ar putea readuce la realitate.

Care-i ideea din spatele seriei Exposed to the Ghosts?
Exposed to the Ghosts e despre fantome, despre ceea ce transcede timpul şi ne urmăreşte ca o umbră palidă, tremurătoare şi totuşi indestructibilă. E despre durere şi frică, despre carnea expusă colţilor trecutului.

Pare foarte frig în fotografiile alea.
E ceva frumos la a te implica astfel într-o fotografie. E un mod de a o simţi, de a trăi ce se fotografiază.

Ce ai descoperit despre tine de când te fotografiezi?
Sunt model de nevoie, iar când treci prin asta îţi descoperi adeseori limitările. Şi mai descoperi că, într-un fel, poţi fi altcineva continuând totodată să fii tu.

Ai 23 de ani, corect?
Aşa se spune, deşi dacă o întrebi pe fetiţa care locuieşte-n mine, ţi-ar spune că am şapte.

Dara Scully