Cineclub FILM MENU: Reporters (r. Raymond Depardon, 1981)

De ce merită văzut filmul?

Reporters e o explorare fabuloasă (în timp real) a lumii jurnalistice din Franța anilor ’80, la granița dintre interesul pentru culisele paparazzilor și fascinația alergăturii după informația servită la cald, născută în imediatul momentului și adesea scăpată printre degete. Iar tot furnicarul de oameni din spatele senzaționalului și a figurilor de revistă e o mostră de stratificare socială care vorbește de la sine, permițându-ne (chiar obligându-ne) să privim și dincolo de fațada construită de tabloide. Bineînțeles că valoarea de mărturie de epocă e de necontestat, documentarul fiind în aceeași măsură material ziaristic și de investigație umană, dar și colecție de imagini cu politicienii și chiar câteva dintre vedetele momentului. Indirect, cred că filmul poartă în sine și un discurs metacinematografic și autoreflexiv, întrucât zona documentată era familiară (Depardon a fost co-fondator și director al agenției ziaristice Gamma, investigată aici) și mediul - fără niciun dubiu - unul formator în cariera lui. Documentaristul nu e nimic altceva decât fotograful care fotografiază alți colegi fotografi.

Ce ar trebui văzut înainte și ce după?

Una din influențele majore pentru Depardon a fost cinemaul direct care înflorise peste ocean în anii ’50-’60 și ai cărui promotori principali (de altfel cei mai vocali) au fost frații Maysles. Salesman (1969) și Gimme Shelter (1970) se apropie cel mai mult de estetica pe care avea s-o adopte francezul, o manieră de filmare și apropiere de subiect cât mai puțin mediată de intențiile cineastului. Și poate un punct bun de explorare în cariera lui Depardon e 1974, une partie de campagne (1974), o imersiune behind the scenes în universul unui politician francez pe timp de campanie electorală (Valéry Giscard d'Estaing, ulterior devenit președinte). Reporters e cumva o articulație în continuarea acestui film, abandonând interesul exclusiv pentru o persoană publică pentru a dezerta în tabăra adversă, a celor mulți care îi construiesc reputația. Post-Reporters, recomand oricând Faits divers (1983) și Délits flagrants (1994), deja mai rafinate stilistic și ambele curtând mediul închisorii franceze din mai multe perspective.

Ce trebui știut despre regizor?

Cariera lui Depardon a început chiar din miezul lumii unde se afundă în Reporters, deprinzând mecanismele fotografiei prin autodidacticism și practicând inițial jurnalismul fotografic în zone de conflict armat, ca Algeria sau Vietnam. Cum spuneam, a fost unul din co-fondatorii Gamma, apoi membru Magnum Photos, din 1978 (la un loc cu nume la fel de sonore, printre care Henri Cartier-Bresson). După apogeul carierei, a devenit interesat de documentarul-jurnal, și în filme ca Journal de France (2012) sau trilogia Profils paysans (2001-2008) tatonează terenul Franței native, locurile și oamenii din imediata apropiere a istoriilor personale.

***

Proiecția filmului va fi urmată de o discuție moderată de Andreea Chiper și Codrin Vasile, redactori Film Menu. Intrarea este liberă.