Cineclub FILM MENU: Romance X (Catherine Breillat, 1999)

De ce merită văzut filmul?

Filmul regizoarei Catherine Breillat polemizează cu narațiunea tradițională a cinemaulul mainstream, în care personajul feminin este adesea figura pasivă dintr-un cuplu. Protagonista filmului, Marie, face în acest sens schimb de roluri cu partenerul său, Paul. Apetitul sexual al lui Marie este suprasolicitant pentru Paul, care declară că nu mai poate avea o relație sexuală cu ea și că are nevoie de timp și de distanțare pentru a-și redobândi interesul. Asta o determină pe Marie să pornească într-o căutare a satisfacției, a intimității fizice și a propriei identități.

Filmul a șocat (și are încă potențialul să șocheze) prin portretizarea explicită a actelor sexuale și a violenței, prin radicalismul lui și demistificarea sexualității feminine. Dacă există romantism în Romance X, e un romantism al pasiunilor tenebroase și al imposibilității relației ideale.

Ce ar trebui văzut înainte și ce după?

Filmele lui Catherine Breillat, inclusiv Romance X, sunt asociate cu New French Extremity (Noul Extremism Francez), un termen care înglobează mai multe filme transgresive realizate de regizori francezi la sfârșitul anilor '90 și începutul anilor 2000. Arta transgresivă își propune să ultragieze sensibilitatățile și moralitatea comună.
De văzut împreună cu Romance X ar fi alte două filme ale regizoarei, Une Vraie Jeune Fille (A Real Young Girl, 1976) și À ma sœur! (Fat Girl, 2001) care tratează deasemenea tema sexualității feminine demistificate, însă au ca personaje principale fete tinere, adolescente, iar poveștile lor sunt coming-of-age-uri. Un alt film pe care-l recomand, aparținând tot Noului Extremism Francez și realizat tot de o femeie regizor, este Trouble Every Day al lui Claire Denis, din 2001, un thriller-horror-erotic tandru, în care un virus misterior îi face pe parteneri să vrea să se devoreze, la propriu, după sex.

Pentru că Noul Extremism Francez are antecendente în body horror și a fost influențat de filmele mai timpurii ale regizorului canadian David Cronenberg, recomand filmul său premiat la Cannes în 1996, Crash. Datorită coincidenței tematice și a divergențelor formale, o paralelă interesantă ar putea fi trasată și cu Nymphomaniac (2013) al lui Lars von Trier, acesta fiind la rândul său clasificat drept unul dintre regizorii europeni al Noului Extremism.

Ce trebuie știut despre regizoare?

Catherine Breillat și-a început cariera după ce a studiat actoria la Paris. La vârsta de 17 ani i-a fost publicat romanul L'Homme Facile, pe care guvernul francez l-a interzis cititorilor sub 18 ani. Cineasta este cunoscută prin interesul pentru sexualitate, intimitate, conflictele de gen și rivalitatea între surori, iar sexualitatea și violența explicită au creat controversă în jurul filmelor ei. Catherine Breillat îl consideră pe David Cronenberg un alt cineast care are o abordare similară a sexualității în filme. Un aspect interesant al filmelor ei e utilizarea cadrelor lungi, în special în scene despre negocierea sexului.

***
Intrarea este liberă. Proiecția filmului va fi urmată de o discuție moderată de Lucia Chicoș și Călin Boto.