Julius Caesar, zeu de cabaret în Godot - vineri, 23 martie

Cu: Tudor Aaron Istodor, Lucian Iftime, Dan Rădulescu, Emilian Oprea, Andrei Seușan și Ionuț Grama.
Scenografia, costumele și afișul – Tudor Prodan
Coregrafia – Andrea Gavriliu.

Godot Cafe-Teatru, pe Blănari nr.14.
Intrare: 25 lei

Regia este semnată de Eugen Gyemant, care are 27 de ani și a mai montat cu succes Bullets over Lipscani tot la Godot și Vițelul de Aur la ArCuB. Păstrând textul și problematica piesei, Gyemant transformă Roma antică într-un cabaret cu scenă și podium. Cântecul, dansul, decadența și opulența transportă publicul – luat ca martor la evenimentele care au loc pe scenă și în sală – într-o lume atemporală în care Cezar (Tudor Aaron Istodor) este un showman excentric cu boa în jurul gâtului, Calpurnia (Andrei Seușan) cantă lasciv canțonete, Marc Antoniu (Emilian Oprea) e un rocker tatuat, iar senatorii (Lucian Iftime, Dan Rădulescu, Andrei Seușan și Ionuț Grama) ascund macete și pistoale sub sacourile cambrate. ”Julius Caesar” de la Godot poartă marca satirică a lui Gyemant, amintind de filmele lui Tarantino sau Baz Luhrman. Cu toate acestea, ambalajul comic, ironic și extravagant scoate în evidență – prin contrast – jocul realist al actorilor, care redă, de fapt, gravitatea subiectului piesei.

În viziunea regizorului, Cezar este „un zeu de cabaret, o divă în mizerie, un Peter O`Toole beţiv şi travestit, care nu-şi poate imagina că cineva ar putea să încerce vreodată să-l asasineze”, dar care devine victima propriului show. „Cei care îl omoară nu vor decât să vadă dacă Caesar este cu adevărat zeul pe care ei îl adoră, şi care nu este unul al vechilor reguli şi valori republicane, ci al seducţiei, al talentului şi al puterii de a face ceea ce nimeni nu crede că este posibil. Uciderea lui Julius Caesar, pentru care totul e un spectacol, este performată în public şi în mijlocul publicului, prezent în fiecare situaţie a piesei. E un spectacol roman, cu pâine, circ şi violenţă, care pune spectatorul în intimitatea ridicolă, senzuală, sacră a unui Julius Caesar căruia să poată să i se uite pe sub fustă.”