Papergirl este un proiect de artă iniţiat în Berlin de Aisha Ronniger în anul 2006. În stilul băieţilor care distribuie ziare în SUA, lucrări de artă sunt rulate şi distribuite de pe bicicletă pe stradă, aleator, trecătorilor. Asta s-au hotărât și câteva fete să facă în București în 2010 și s-a născut Romanian Papergirl, care are 3 etape:
1. Strângerea lucrărilor - în desfășurare
Contribuţiile artiştilor sunt trimise prin poştă sau sunt aduse personal şi sunt incluse în rolele cu lucrări. Nu există limitări în ceea ce priveşte formatul, subiectul sau cantitatea lucrărilor trimise, prin urmare, rolele vor conţine lucrări originale, printuri si fotografii deopotrivă. Fiecare rolă va avea 10 lucrări diferite, adică o combinaţie unică de lucrări.
2. Expoziţia - de pe 1 septembrie, la Galeria Saint Ink de pe str. Doamnei
Toate lucrările strânse pot fi văzute într-o expoziţie ce durează două săptămâni. O lucrare reprezentativă a fiecărui artist va fi expusă pe perete și celelalte lucrări ale artistului vor putea fi rasfoite de public. La fel ca în stradă, lucrările vor fi liber expuse pentru public. Ele pot fi privite, răsfoite dar nu şi cumpărate! Toate lucrările strânse vor fi distribuite în stradă la finalul expoziţiei.
3. Distribuţia - pe 15 septembrie
Cu toţii, „papergirls” şi „paperboys” se întâlnesc într-o zi prestabilită, pentru a distribui rolele cu lucrări de artă prin oraş. Toată lumea este invitată, indiferent dacă a contribuit sau nu cu vreo lucrare de artă, fie că este un prieten sau un coleg sau pur şi simplu o cunoştinţă venită în vizită. Distribuția este punctul culminant al proiectului pentru c-aduce împreună oameni care au lucrat la proiect, care au trimis o lucrare gata-făcută, prieteni, colegi, vecini, etc. Toţi se plimbă prin oraş pe biciclete, aruncând trecătorilor câte o rolă cu lucrări de artă, în mod aleator.
La primele ediții au participat mulți artiști care ne plac și de care ați auzit și veți mai auzi. Printre ei, Andreea Vrabie, Sohodoll, Alexandra Albu, Vlad Mihai (Cutărică), Tăușance, Mara Ploscaru și mulți alții. Anul ăsta fetele de la Romanian Papergirl au ajuns la a treia ediție și, printre chicoteli, am scos câte ceva de la ele.
Ce s-a întâmplat până acum
Bianca Mihai: Anul trecut au fost înscrise cam 700 de lucrări de prin toată țara dar și din alte țări, la egalitate fotografie, ilustrație și pictură. Cele mai multe din București, pentru că din ideea proiectul face parte și asta, o perspectivă asupra a ceea ce se face într-un anumit oraș, la un anumit moment și felul în care lucrurile evoluează de la un an la altul.
Ce v-a încurajat să continuați, s-ajungeți la a treia ediție?
Andreea Găzdaru: Ce ne-a încurajat cel mai mult a fost implicarea și răspunsul pozitiv al oamenilor. În primul an, cei mai mari entuziaști erau în principal prietenii. În cel de-al doilea, s-au strâns din ce în ce mai mulți care s-ajute romanian papergirl sa pedaleze mai departe. Iar la distribuție așa de tare ne distrăm, încât eu aș face-o în fiecare zi, dac-ar fi posibil.
De ce ești tu a Romanian Papergirl?
Bianca Mihai: Romanian sunt din naștere :) și pa·per·girl - (noun)/ˈpeɪpərˌgɜrl/ a girl who delivers newspapers to homes - dintr-un spirit de aventură pe care l-am avut în 2010 când am dat peste interviul asta, și din plăcerea de a învăța lucruri noi.
Andreea Găzdaru: Lucram cu Bianca când a aflat ea prima dată de proiect. Mi-a povestit, m-am îndrăgostit și ne-am apucat de treabă. Fiecare cu ce știa mai bine. În perioada aia, tocmai îmi eșuaseră mai multe idei de proiecte, iar Papergirl a sunat câștigător din start. Condiții puține, mână liberă, artă, distracție, biciclete - perfect! Și sincer, întotdeauna mi-am dorit sa fiu o Powerpuff girl. N-am putut, mă mulțumesc să fiu o Papergirl.